Wikipedia:Pagini de șters/Ștefan Jurcă
Ștefan Jurcă[modificare sursă]
Pagină • Modifică • Discuție • Istoric • Trimiteri • Urmărește • Jurnale
Justificare: Lipsă notabilitate. Scriitor minor, premii nesemnificative și locale, publicat în edituri locale etc cel mult o notabilitate locală. Îl supun discuției pentru ștergere. Silenzio (discuție) 29 octombrie 2016 06:44 (EEST)[răspunde]
Contraargument: 1) figurează în Istoria jurnalismului din România în date, enciclopedie cronologică, coordonată de Marian Petcu, apărută la o editură prestigioasă - Polirom (2012. ISBN: 978-973-46-3067-7). 2) Consider că premiul Alexandru Ivasiuc al Uniunii Scriitorilor nu este unul minor. --Performanceart2000(discuție) 29 octombrie 2016 07:19 (EEST)[răspunde]
- Comentariu: O simplă menționare în Istoria jurnalismului din România în date, enciclopedie cronologică, mă tem că nu este suficientă, apoi subiectul este prezentat drept scriitor, nu jurnalist. Premiul Alexandru Ivasiuc al Uniunii Scriitorilor, filiala Cluj- Napoca, reprezentanța Baia Mare este un premiu cât se poate de local, nici măcar al unei filiale serioase a USR. --Silenzio (discuție) 29 octombrie 2016 07:33 (EEST)[răspunde]
Precizări: La rubrica Biografie, Ștefan Jurcă e prezentat ca poet, prozator și publicist. În calitate de publicist, a colaborat la reviste de prestigiu național: Familia, Tribuna, Luceafărul, Viața Românească, Archeus, Nord Literar... Reputatul poet și critic literar Ioan Moldovan se exprimă astfel cu privire la volumul de ”prozopoeme” al lui Ștefan Jurcă (Poeme uitate, boeme regăsite, ed Cybela 2000 ”): ”Dintre prozopoeme, interesante și valabile estetic sunt cele care portretizează câțiva scriitori pe care poetul îi consideră, se vede, emblematici pentru formarea sa și, în general, pentru zona nobilă a literaturii: Borges, Kafka, Esenin. Originalitatea acestor bucăți de proză concentrată cu desprindere lirică vine din ineditul perspectivei, din netemătoarea subiectivitate a înțelegerii celui portretizat (...) Mai personale și de o relevanță sporită în privința modului poetic pentru care autorul optează sunt poemele evocative, cele în care oameni, locuri, situații sunt înviate cu farmecul aducerilor aminte nimbate de emoția boemei de altădată. În fine, la capitolul ” regăsirilor” justificate estetic pot fi trecute poemele de notație picturală, consemnările rapide, expresive, impromptu-urile în ale căror frazări melancolice ori subtil ironice se prezervă încă prospețimea unei sensibilități autentice.” (Dezvăluiri lirice târzii, în revista de nivel național ''Familia'', nr.5, mai, 2000, p. 34, 35) ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Performanceart2000 (discuție • contribuții).
Comentariu :Domnule Silenzio76, nu este vorba de o simplă menționare în acea enciclopedie, ci de prezentarea unor repere biobibliografice.--Literatul16 (discuție) 31 octombrie 2016 16:47 (EET)[răspunde]
- Vă rog studiați criteriile de notabilitate pentru autorii de opere literare și argumentați în conformitate cu acestea. Repet, cu o simplă menționare, fie ea cu specificarea întregului arsenal de repere biobibliografice, într-o lucrare nu este suficient pentru păstrarea subiectului. Cele bune, --Silenzio (discuție) 31 octombrie 2016 19:07 (EET)[răspunde]
-- Accipiter Q. Gentilis(D) 5 noiembrie 2016 10:26 (EET)[răspunde]„Din majoritatea scrierilor rezultă că autorul are speranța – nemărturisită – că ar fi destinat gloriei.”—Mihai, Ion M.; Scriitori din Maramureș; Cluj-Napoca; Editura Limes; 2003; p. 222-234