Sari la conținut

Ștefan I

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ștefan I

Domn al Moldovei
Date personale
Născutcirca 1364
Decedatînainte de 28 noiembrie 1399
Înmormântatbiserica „Sfântul Nicolae” de la mănăstirea Bogdana[*] Modificați la Wikidata
PărințiRoman I
Frați și suroriMihail, Iuga Ologul, Bogdan, Alexandru cel Bun
Ocupațiepolitician
conducător[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
TitluriDomn
Familie nobiliarăDinastia Mușatinilor
Domn al Moldovei
Domniedecembrie 1394 – înainte de 28 noiembrie 1399
PredecesorRoman I
SuccesorIuga Ologul

Ștefan I (n. c. 1364 - d. înainte de 28 noiembrie 1399) a fost domn al Moldovei în perioada decembrie 1394 - înainte de 28 noiembrie 1399.[1]

Analizele ADN recente au dovedit că a fost fiul cel mare al lui Roman I din prima căsătorie a acestuia cu o verișoară primară[2]. În acest fel, trebuie eliminată ipoteza că mama lui ar fi o lituaniancă din familia Koriatovici, din Podolia, a dinastiei Gedyminovici.[1][3][4]. A avut ca frați pe Mihail și Iuga, iar din a doua căsătorie a lui Roman I cu Anastasia, a avut frați vitregi pe Bogdan (1391-1404) și Alexandru.

Prima mențiune documentară a domniei lui Ștefan I este datată la 6 ianuarie 1394 într-un act redactat la Suceava prin care noul domn anunță că am ocupat și ne-am așezat în voievodatul Țării Moldovei.[5][6]

A ajuns pe tron cu ajutorul lui Vladislav al II-lea Iagello, care-l preferă în defavoarea vărului său Roman, fiul lui Petru al II-lea. Astfel îi devine vasal regelui polon și îi promite ajutor împotriva oricărui dușman.[5][7]

Regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg care avea pretenții de suzeranitate asupra Moldovei și care se afla în relații adverse cu Polonia organizează o expediție împotriva lui Ștefan I, trecând munții și asediază cetatea Neamțului, dar fără a o putea cuceri. În timpul retragerii, oastea ungurească a fost atacată și zdrobită de către Ștefan cu toată puterea poporului său[8], în februarie 1395, la Hindău, astăzi satul Ghindăoani, județul Neamț.[9]

Mormântul lui Ștefan I în Mănăstirea Bogdana

A sprijinit cu trupe, ca aliat al polonezilor, bătălia dezastruoasă de lângă Vorskla (12 august 1399) împotriva tătarilor, unde oastea creștină a fost învinsă. Ștefan I nu a participat personal la această bătălie deoarece niciodată domnii Moldovei nu au condus personal unitățile trimise în ajutorul suzeranului lor, și cu atât mai puțin s-ar fi pus în fruntea celor trimise unui simplu aliat, și încă la depărtare atât de mare de țară.[10]

Ștefan I a murit când avea circa 35 ani, cândva înainte de 28 noiembrie 1399[11] și a fost înmormântat în Mănăstirea Bogdana din Rădăuți, iar pe piatra funerară amplasată de strănepotul său Ștefan cel Mare, la 20 mai 1480,[12] se amintește de victoria strălucită de la Hindău: bătrânul Ștefan voievod, care a bătut pe unguri la Hindov, a biruit pe Jicmont craiul unguresc la Hindov.[13]

  1. ^ a b Rezachevici 2001, p. 460.
  2. ^ Lia și Adrian Bătrâna, Biserica Sfântul Nicolae din Rădăuți, Editura Constantin Matasă, Piatra Neamț, 2012, p.204, 208
  3. ^ Documenta Romaniae Historica, A, I, p. 7
  4. ^ Costăchescu 1932, p. 612, 614.
  5. ^ a b Costăchescu 1932, p. 611-615.
  6. ^ Rezachevici 2001, p. 461.
  7. ^ Rezachevici 2001, p. 461-462.
  8. ^ Johannes de Thurocz, Cronica hungarorum, în Scriptores hungaricorum, Editura J.G. Schwandtner, Viena, 1746, p. 218
  9. ^ Rezachevici 2001, p. 462-463.
  10. ^ Rezachevici 2001, p. 464.
  11. ^ Rezachevici 2001, p. 464-465.
  12. ^ Rezachevici 2001, p. 465.
  13. ^ Repertoriul monumentelor și obiectelor de artă din timpul lui Ștefan cel Mare, București, 1958, p. 255 - 256
  • Costăchescu, Mihai (). Documentele moldovenești înainte de Ștefan cel Mare, II. Iași. 
  • Rezachevici, Constantin (). Cronologia critică a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 - 1881, Volumul I. Editura Enciclopedică. 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
  • (redactor șef) Corneliu Diaconovich: Enciclopedia română I-III., W. Kraft, București, 1898–1904
  • Dimitrie Gusti: Enciclopedia României, Imprimeria Națională, București, 1938–1943
  • (redactor șef) Athanase Joja: Dicționar enciclopedic român I-IV., Editura Politica, București, 1962–1966
  • Vasile Mărculeț – Alexandru V. Ștefănescu – Stănel Ion – Gherghina Boda – George Marcu – Mihai Chiriac – Elena Gabriela Maximciuc – Ioan Mărculeț – Stan Stoica: Dicționarul domnilor Țării Românești și ai Moldovei, Editura Meronia, București, 2009 [1]
  • Radu Lungu: Domnitori si Principi ai Tărilor Române, Editura Paideia, București, 2010 [2]


Predecesor:
Roman I
Domn al Moldovei

1394 – 1399
Succesor:
Iuga Ologul