Mihail Suțu
| Mihail Suțu al II-lea | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1784[1]  Constantinopol, Imperiul Otoman |
| Decedat | (80 de ani) Atena, Regatul Greciei |
| Căsătorit cu | Roxani Karatza[*] |
| Copii | Maria Soùtsou[*] |
| Cetățenie |  Grecia Principatul Moldovei.svg){kind=small} Imperiul Otoman |
| Ocupație | politician diplomat |
| Limbi vorbite | limba greacă |
| Activitate | |
| Apartenență nobiliară | |
| Domnitor al Moldovei | |
| Domnie | – |
| Predecesor | Scarlat Callimachi |
| Succesor | Ioniță Sandu Sturdza |
| member of Filiki Etería[*] | |
Modifică date / text  | |
Mihail Grigorie Suțu sau Mihail Suțu al II-lea (n. 1784, Constantinopol, Imperiul Otoman – d. , Atena, Regatul Greciei) a fost domn în Moldova între – .
Domnie
[modificare | modificare sursă]S-a născut în 1784 la Constantinopol și a fost nepotul de fiu al lui Mihai „Draco” Suțu din familia de greci Soutzos. A fost Dragoman al Porții (1815 - iunie 1819). În 1819 a fost numit domn în locul lui Scarlat Callimachi. A favorizat intrarea în Moldova a lui Alexandru Ipsilanti Eteristul în februarie 1821, apoi fuge în Basarabia, de unde pleacă în Austria, unde Metternich îl arestează. A fost deținut la Brünn (Brno) și închis timp de 4 ani la Göritz. Rămas în Grecia, a fost reprezentantul acesteia la Sankt Petersburg, Stockholm, Copenhaga, Londra și Paris. În 1854 a fondat și prezidat la Atena Comitetul de salvare publică, care a pus la cale insurecția din Epir și Tesalia.
A murit la Atena la .
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Michaēl Vodas Soutsos, Faceted Application of Subject Terminology, accesat în
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- (redactor șef) Corneliu Diaconovich: Enciclopedia română I-III., W. Kraft, București, 1898–1904
- Dimitrie Gusti: Enciclopedia României, Imprimeria Națională, București, 1938–1943
- (redactor șef) Athanase Joja: Dicționar enciclopedic român I-IV., Editura Politica, București, 1962–1966
- Rezachevici, Constantin: Cronologia a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 – 1881, Editura Enciclopedică, București, 2001 [1]
- Vasile Mărculeț – Alexandru V. Ștefănescu – Stănel Ion – Gherghina Boda – George Marcu – Mihai Chiriac – Elena Gabriela Maximciuc – Ioan Mărculeț – Stan Stoica: Dicționarul domnilor Țării Românești și ai Moldovei, Editura Meronia, București, 2009 [2]
- Radu Lungu: Domnitori si Principi ai Tărilor Române, Editura Paideia, București, 2010 [3]
Vezi și
[modificare | modificare sursă]
| Predecesor: Scarlat Callimachi |
 1819 – 1821 |
Succesor: Ioniță Sandu Sturdza |
