Sari la conținut

Ștefan Rareș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Ștefan al VI-lea Rareș)
Ștefan al VI-lea
(Ștefan Rareș, Ștefăniță)

Domn al Moldovei

Ștefan Rareș și mama sa Elena
Date personale
Născut1531 Modificați la Wikidata
Decedat (21 de ani) Modificați la Wikidata
Țuțora, Iași, Moldova Modificați la Wikidata
Cauza decesuluimurder victim[*][[murder victim (people who have been killed by the act of murder)|​]] Modificați la Wikidata
PărințiPetru Rareș
Frați și suroriDoamna Chiajna
Ruxandra Lăpușneanu
Iliaș al II-lea Rareș
Iancu Sasul Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Familie nobiliarăMușatini
Domn al Moldovei
Domnie24 mai 15511 septembrie 1552
PredecesorIliaș Rareș
SuccesorIoan Joldea

Ștefan Rareș, Ștefan cel Tânăr[1] sau Ștefăniță[2] (n. 1531 – d. 1 septembrie 1552, Țuțora[3]) a fost domn al Moldovei între 24 mai 1551 și 1 septembrie 1552, uns domn la data de 11 iunie 1551. A fost al doilea fiu al lui Petru Rareș din căsătoria cu despina Elena Ecaterina Brancovici[3]

Aliat cu turcii, a trecut pasul Oituzului în Transilvania, devastând secuimea si Sibiul, însă pe drumul de întoarcere a fost bătut de generalul Giovanni Battista Castaldo și Ștefan Báthory, care i-au luat prada. Ca printr-o minune a izbutit să-și salveze viața. Întors la scaun, s-a înconjurat de dregători turci și a dus o viață turcească, dușmănindu-se cu polonezii.[4]

A fost ucis de un grup de boieri conspiratori la ordinele generalului Castaldo, în timpul unei vânători la podul de la Țuțora, pe prundul Prutului în noaptea de 1 septembrie 1552,[5] și a fost înmormântat, în grabă, în partea stângă a gropniței din biserica Mănăstirii Probota, alături de tatăl său, Petru Rareș, ctitor al lăcașului în anul 1530, și mama sa[6].

Cronicarul Azarie, despre moartea lui Ștefan Rareș[7]:

„...a fost tăiat în chip vrednic de milă, sub cort, vai ca pe un miel ... Altceva n-a spus nimic, decât aceste cuvinte: „o, săracă dreptate, pe tine te plâng și de tine suspin, căci tu ai pierit și ai murit înainte de mine”. Și zăcea pe pământ acoperit de sânge.[8]
Mormântul lui Ștefan Rareș în biserica Mănăstirii Probota.

Inscripția pietrei sale funerare arată că a fost amplasată de sora sa, Doamna Roxanda, fiica lui Io Petru voievod, iar doamnă lui Io Alexandru voievod, „împodobind” astfel groapa aceasta fratelui ei Ștefan voievod, care s-a strămutat la veșnicele lăcașuri în anul 7060, sept. 1[7][9][10].

  1. ^ Eftimie, în Cronicile slavo-române, p. 113, 121
  2. ^ Ilie Corfus, Documente [...] Secolul al XVI-lea, p. 179, 181
  3. ^ a b Constantin Rezachevici - Cronologia critică a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 - 1881, Volumul I, Editura Enciclopedică, 2001, p. 599
  4. ^ Institute for Central European Studies (Universitatea "Babeș-Bolyai"): „Colloquia: Journal of Central European History“, vol. 10-11, Editura Presa universitară, Cluj-Napoca 2003, p. 13 f.
  5. ^ Eftimie, în Cronicile slavo-române, p. 113, 122
  6. ^ Tereza Sinigalia, Voica Maria Pușcașu, Mănăstirea Probota, București, 2000, p. 29-30
  7. ^ a b Constantin Rezachevici - Cronologia critică a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 - 1881, Volumul I, Editura Enciclopedică, 2001, p. 611
  8. ^ Azarie, în Cronicile slavo-române, p. 129, 139-140
  9. ^ Nicolae lorga, Inscripții din bisericile României, I, p. 58
  10. ^ Gheorghe Balș, Bisericile moldovenești din veacul al XVI-lea, București, 1928, p. 328, fig. 382

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
  • (redactor șef) Corneliu Diaconovich: Enciclopedia română I-III., W. Kraft, București, 1898–1904
  • Dimitrie Gusti: Enciclopedia României, Imprimeria Națională, București, 1938–1943
  • (redactor șef) Athanase Joja: Dicționar enciclopedic român I-IV., Editura Politica, București, 1962–1966
  • Rezachevici, Constantin: Cronologia a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 – 1881, Editura Enciclopedică, București, 2001 [1]
  • Vasile Mărculeț – Alexandru V. Ștefănescu – Stănel Ion – Gherghina Boda – George Marcu – Mihai Chiriac – Elena Gabriela Maximciuc – Ioan Mărculeț – Stan Stoica: Dicționarul domnilor Țării Românești și ai Moldovei, Editura Meronia, București, 2009 [2]
  • Radu Lungu: Domnitori si Principi ai Tărilor Române, Editura Paideia, București, 2010 [3]


Predecesor:
Iliaș Rareș
Domn al Moldovei

15511552
Succesor:
Ioan Joldea