Biserica de lemn din Finișel
Biserica de lemn | |
Poziționare | |
---|---|
Localitate | sat Finișel; |
Comună | Săvădisla |
Țara | România[1] |
Adresa | 120 |
Edificare | |
Data începerii construcției | 1758 |
Clasificare | |
Cod LMI | CJ-II-a-A-07614 |
Modifică date / text |
Biserica de lemn din Finișel, comuna Săvădisla, județul Cluj, datează din anul 1758 [2]. Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: CJ-II-a-A-07614.
Istoric
[modificare | modificare sursă]Biserica de lemn din Finișel, comuna Săvădisla, monument istoric, a fost construită în 1758, după cum arată o inscripție de pe spatele iconostasului, unde se menționează alături de an și numele zugravului Petru, posibil primul decorator al bisericii. Pe peretele de sud al naosului se păstrează o inscripție în care este menționat același an alături de numele ctitorilor Neacșu Petru, Pleș Floare și Mățui Radu și meșterii Mihail, Popa Găvrilă, Sucală Toader.
Pictura. Pictura murală care se poate vedea astăzi a fost realizată de zugravii Dumitru Ispas și Ursu în 1807, fapt menționat în inscripția de deasupra ușii naosului: „Zugrăvitu-s-a această s(fântă) biserică în anul 1807 în zilele prealuminatului și pururea podomnicului împărat Franciscus al doilea, arhiereu neunit mitropolit Ștefan de la Carloviț și fiind preoții Popa Simion și Popa Marc. Zugrav Dimitrie Ispas și Ursu și s-au zugrăvit prin cheltuiala (a) tot satul la 1807. Ignatie Carabet Protopop.” Deși pictura se mai păstrează doar în partea superioară a pereților naosului și pe boltă, distrusă aproape în întregime în rest, se mai poate întrezări programul iconografic folosit de pictor: Sfânta Treime și Maica Domnului pe boltă, scene din Ciclul Patimilor și portrete de prooroci pe pereți. În absidă, pictura s-a păstrat relativ bine înfățișând sfinți ierarhi pe pereți, Sfânta Treime așezată pe o bancă, Maica Domnului pe boltă, înconjurată de cete îngerești, Iisus cu giulgiu deasupra proscomidiei. Pictura de pe iconostas este deteriorată și ea, deslușindu-se urmele unor scene tradiționale: registrul celor 12 apostoli cu Iisus, Maica Domnului cu șirul proorocilor, Răstignirea. Din ușile iconostasului lipsește cea din stânga, iar pe cea din dreapta se mai păstrează o figură de arhanghel. În pronaos, pictura s-a menținut în stare bună pe tavan și în partea superioară a pereților și înfațișează Pilda fecioarelor și Judecata de Apoi. La exterior, pe latura de sud, se pastrează urmele unei picturi reprezentând probabil pe cei doi arhangheli și urmele unei inscripții.
Patrimoniul. Biserica deține în patrimoniul său câteva icoane pe lemn de secol XVIII, parte din ele aparținând zugravului Nistor din Feleac: Maica Domnului cu Pruncul, Iisus Pantocrator (1772), Nașterea lui Iisus, Adormirea Maicii Domnului, Deisis, Sf. Nicolae semnată în 1762 de Nechifor zugrav, precum și o icoană pe sticlă de dimensiuni mari, înfățișând Învierea lui Iisus, datată la 1767, dar și icoane de secol XIX. În absidă se păstrează prestolul pe al cărui picior apare inscripția: „Acest prestol l-au facut Farcașeu Antonie din Hăsdate. Văleat 1756”.
Starea de conservare. Șindrila a fost înlocuită în 1981. Starea de conservare a edificiului este relativ bună, atât la nivelul acoperișului, cât și al tălpii. Din păcate, pictura este foarte distrusă. Ar putea fi restaurate măcar porțiunile păstrate.
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Istoricul bisericii de lemn Arhivat în , la Wayback Machine.
- Monumente istorice din România-Fișă și localizare de monument
- Fișă de monument
Note
[modificare | modificare sursă]Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Cîmpian, Felicia Elena (). Bisericile de lemn din zonele Călatei, Gilăului, Hășdatelor și Clujului. Aspecte istorico-etnografice și arhitectură tradițională. Cluj Napoca: Risoprint. ISBN 973-656-219-0.
- Cîmpian, Felicia Elena (). Pictura și elementele decorative în bisericile de lemn din zonele Călatei, Gilăului, Hășdatelor și Clujului. Cluj Napoca: Risoprint. ISBN 973-656-220-4.
- Cristache-Panait, Ioana (). „Valențele istorice și artistice ale bisericilor de lemn din județul Cluj, propuse pe lista monumentelor”. Monumente Istorice și de Artă. 1980 (I): 32–41.
- Monumente istorice și de artă religioasă din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului/ Stelian Pascu, Virgil Vătășianu, Marius Porumb, Editura Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului și Clujului, 1982.
Imagini din exterior
[modificare | modificare sursă]-
Clopotniţa
-
Portalul intrării
-
Detaliu din prispă
-
Fragment din inscripţia exterioară
-
Detaliu din prispă
-
Absida altarului
Imagini din interior
[modificare | modificare sursă]-
Portalul naosului
-
Detaliu. Portalul naosului
-
Fragment din pictura naosului
-
Detaliu arc-dublou
-
Uşile împărăteşti
-
Trecerea dintre naos şi pronaos. Vedere din naos
-
Inscripţia de deasupra portalului naosului
-
Pictură în pronaos
-
Vedere din pronaos
-
Grindă în pronaos