Biserica de lemn din Săliștea Veche
Biserica de lemn din Săliștea Veche | |
Poziționare | |
---|---|
Localitate | sat Săliștea Veche; |
Comună | Chinteni |
Țara | România |
Edificare | |
Data începerii construcției | 1589-1600 |
Clasificare | |
Cod LMI | CJ-II-m-B-07750 |
Cod RAN | 55320.07 |
Modifică date / text |
Biserica de lemn din Săliștea Veche se află în localitatea omonimă, în județul Cluj, și este databilă înainte de sfârșitul secolului 18. Se distinge prin frumosul portal de la intrare, decorat cu tema pomului vieții și a raiului ceresc într-o interpretare barocă. De remarcat și masa de piatră din mijlocul naosului și pictura naivă de pe tâmplă, datată 1911. Uitată și lipsită de îngrijire, biserica stă să se ruineze, deși se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: cod LMI CJ-II-m-B-07750.
Istoric
[modificare | modificare sursă]Momentul ridicării bisericii este dificil de stabilit în lipsa unor documente scrise. Formal ea poate fi datată înainte de sfârșitul secolului 18. [1] Pe tâmpla iconostasului se află pictată într-o factură naivă scena Cinei de Taină, sub care este însemnat următoarele: „Această bis[erică] sau edificat cu spesele lui Pavel Lupa[ș] și soția Irina Lupaș, zugrăvită de măestrul Mate[i] 1911 VIII/15 Chioran Cubes”. Inscripția surprinde o renovare semnificativă a bisericii în 1911.
Trăsături
[modificare | modificare sursă]Butea bisericii este ridicată din bârne de stejar fățuite, încheiate în cheotori netede, bisericești. Pe alocuri apar și cheotori cu capete lăsate afară din perete, mai ales în partea de răsărit a naosului. Lăcașul este compartimentat în cele trei încăperi tradiționale, tinda femeilor (pronaosul), biserica bărbaților (naosul) și altarul. Planimetric, biserica reține trăsături vechi, precum intrarea pe sud, direct în tinda femeilor, numai două uși spre altar și altarul în patru fețe, încheiat în ax. Proporțiile bisericii corespund unei comunități foarte mici, capabilă să primească până la 80 de credincioși. Dimensiunile ei sunt 4,25 m lățime și 6,64 m lungime pentru tindă și biserică, iar pentru altar 3,64 m lățime și 3,67 m adâncime.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Biserica este în diverse surse aleatoriu datată din secolul 16.CIMEC[nefuncțională]
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Studii regionale
- Cristache-Panait, Ioana (). „Valențele istorice și artistice ale bisericilor de lemn din județul Cluj, propuse pe lista monumentelor”. Monumente Istorice și de Artă. 1980 (I): 32–41.
- Cristache-Panait, Ioana (). „Decorația sculptată a monumentelor istorice din lemn din județul Cluj”. Monumente Istorice și de Artă. 1980 (I): 42–47.
- Toșa, Ioan (). „Biserici de lemn din împrejurimile Clujului și Huedinului”. Monumente istorice și de artă religioasă din arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului,: 229–248, Cluj.
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Fișă de monument
- Monumente istorice din România Fișă de monument
- Făclia de Cluj, 2 august 2010 „Județul care-și lasă în ruină istoria”, de S. Prișcu
Imagini din exterior
[modificare | modificare sursă]-
vedere din nord-vest.
-
vedere din est.
-
nord-est
-
latura de sud
-
spărtură.
-
portal
-
oul
-
pomul vieţii
-
peste intrare
-
fereastră
-
îmbinare la absida altarului
-
absida altarului
-
butea, sud-est
-
acoperiş deteriorat
-
galeria turnului
-
Fereastră
-
Troița
-
Îmbinări
-
Console
-
Împrejurimi
Imagini din interior
[modificare | modificare sursă]-
pronaos
-
Peretele despărţitor dintre naos şi pronaos. Vedere din naos
-
naos
-
În naosul bisericii...
-
Detaliu la bolta naosului
-
tâmpla, cina de taină, 1911
-
altar
-
Interiorul în stare de ruină
Biserica și împrejurimile iarna
[modificare | modificare sursă]