Sari la conținut

Dacian Cioloș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Dacian Cioloș

Dacian Cioloș (2019)
Date personale
Nume la naștereDacian Julien Cioloș
Născut (55 de ani)[2] Modificați la Wikidata
Zalău, Sălaj, România Modificați la Wikidata
Căsătorit cuValérie Villemin (c. 2000)
Cetățenie România Modificați la Wikidata
ReligieCreștin-ortodox
OcupațiePolitician
Limbi vorbitelimba română
limba franceză
limba engleză Modificați la Wikidata
Președinte în Uniunea Salvați România Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deDan Barna
Succedat deCătălin Drulă
Președinte al grupului europarlamentar Renew Europe Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Succedat deStéphane Séjourné[*]​
Europarlamentar Modificați la Wikidata
În funcție
 – [1]
CircumscripțiaRomânia
Legislaturăa IX-a legislatură a Parlamentului European
Grup parlamentarReînnoiți Europa
Ales înAlegeri pentru Parlamentul European, 2019
Lider de partid în Partidul Libertății, Unității și Solidarității Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Ministru al sănătății Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat dePatriciu Achimaș-Cadariu
Succedat deVlad Voiculescu
Al 64-lea prim-ministru al României Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Șef al statuluiKlaus Iohannis
Precedat deSorin Cîmpeanu
Succedat deSorin Grindeanu
Comisar european pentru agricultură și dezvoltare rurală Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deMariann Fischer Boel[*][[Mariann Fischer Boel (politiciană daneză)|​]]
Succedat dePhil Hogan[*][[Phil Hogan (politician irlandez)|​]]
Ministru al agriculturii și dezvoltării rurale Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deDecebal Traian Banana
Succedat deIlie Sârbu
PremiiOrdinul Republicii (2016)
Partid politicREPER (mai 2022–prezent)
PLUS (decembrie 2018–mai 2022)
IND (până la decembrie 2018) Modificați la Wikidata
Alma materUniversitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca
École nationale supérieure agronomique din Rennes
École nationale supérieure agronomique din Montpellier
Université Montpellier-I
ProfesieInginer horticultor
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Dacian Julien Cioloș (n. , Zalău, Sălaj, România) este un politician și inginer horticultor român, fost cel de-al 64-lea prim-ministru al României, fost Comisar European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, fost lider al grupului Renew Europe din Parlamentul European și fost președinte al USR.[3][4]

Origine și studii

[modificare | modificare sursă]

Dacian Cioloș s-a născut pe 27 iulie 1969 în Zalău. O parte a copilăriei a petrecut-o la Pericei, comuna din care este originară mama sa.[5] După absolvirea în 1987 a studiilor medii la Liceul Agricol din Șimleu Silvaniei, a urmat cursurile Facultății de Horticultură din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj (1989–1994), obținând diploma de inginer horticultor.[6]

A urmat apoi studii de agronomie aprofundată, specializarea „Sisteme de producție și dezvoltare rurală” la École nationale supérieure agronomique din Rennes (1995–1996), beneficiind de o bursă guvernamentală franceză și un master științific în „Economia dezvoltării agricole, agroalimentare și rurale” la École nationale supérieure agronomique și Université Montpellier-I (1996–1997).[7] Din 2000 este doctorand în economia dezvoltării agricole, agroalimentare și rurale la Institutul Național de Cercetări Agronomice din cadrul École nationale supérieure agronomique din Montpellier.[7]

În perioada studenției a fost reprezentant al studenților în senatul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară și în consiliul de administrație al Facultății de Horticultură din Cluj-Napoca (1990–1995), coordonator al programului de stagii pentru studenții USAMV Cluj-Napoca în ferme agricole din Franța (1992–1995) și inițiator și membru fondator al asociației profesionale AGROECOLOGIA (1995).[8] În anul 2000 a devenit membru al Grupului din Bruges, grup european independent de analize și propuneri privind politica agricolă comună a Uniunii Europene.[9]

A urmat stagii practice totalizând 13 luni în ferme de agricultură ecologică sub egida Federației Regionale a Agricultorilor Ecologici din Bretania (1991–1996), studiind administrarea fermelor agricole familiale, principiile agriculturii durabile și organizarea interprofesională a agriculturii ecologice în Franța.[8] A activat la Centrul Internațional de Cooperare pentru Dezvoltare Agricolă din Paris-Montreuil (august–septembrie 1995), ocupându-se de pregătirea unui proiect de cooperare descentralizată Savoia–Argeș pentru dezvoltare rurală.[8] A activat în calitate de inginer stagiar la Camera Județeană de Agricultură Aveyron (februarie–septembrie 1997), ocupându-se cu elaborarea lucrării de diplomă DAA „Analiza și evaluarea experienței de dezvoltare agricolă și rurală în Nord-Aveyron”.[10]

Activitate profesională

[modificare | modificare sursă]

După absolvirea masteratului, Dacian Cioloș a lucrat ca agro-economist stagiar la Comisia Europeană de la Bruxelles, în cadrul Diviziei de Dezvoltare Rurală a Direcției Generale de Agricultură (martie–iulie 1997, aprilie 1999), ocupându-se cu pregătirea programului SAPARD.[8] În perioada martie 1998–octombrie 1999 a fost directorul Programului de dezvoltare rurală locală în județul Argeș, în cadrul cooperării descentralizare dintre Consiliul General Savoia și Consiliul Județean Argeș.[8] Între noiembrie 1999 și decembrie 2001 a fost coordonator al programelor de cooperare franco-române în dezvoltare agricolă și rurală la Centrul Internațional de Cooperare pentru Dezvoltare Agricolă în cooperare cu Asociația Națională de Dezvoltare Agricolă.[8]

Între anii 2002 și 2003 a lucrat la Comisia Europeană, Delegația CE în România, ca manager în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, SAPARD.[9]

Activitate politică

[modificare | modificare sursă]

Cioloş a fost membru, în timpul studenției, al asociației Junimea Vatra Românească, fondata în 1991, înaintea absorbirii acesteia de catre Uniunea Vatra Românească.[11] Acolo a ocupat funcția de președinte al comisiei de cenzori. În mai 1993, a fost avansat vicepreședinte al organizației de tineret, Asociația Junimea Vatra Românească.[12]

În perioada studenției a făcut parte din asociația Junimea Vatra Românească, organizația de tineret a Uniunii Vatra Românească, însă a participat, conform afirmațiilor sale, doar la activități culturale, ce nu aveau legătură cu naționalismul extremist manifestat de organizația principală, asociată PUNR.[13][14]

În ianuarie 2005 a devenit consilier al ministrului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și reprezentant în Comitetul Special Agricol la Consiliul European.[8] Deși nu făcea parte din niciun partid politic, în perioada mai–octombrie 2007 a fost subsecretar de stat pentru Afaceri Europene.[15]

Ministru al agriculturii

[modificare | modificare sursă]

În octombrie 2007, Dacian Cioloș a fost propus de premierul Călin Popescu-Tăriceanu pentru ocuparea funcției de ministru al Agriculturii în locul lui Decebal Traian Remeș care a demisionat în urma unor acuzații de trafic de influență.[16] Liberalii au luat în calcul înlocuirea lui Remeș cu Dan Radu Rușanu, Ilie Bolojan sau Dacian Cioloș. Acesta din urmă, deși nu era membru PNL, a fost preferat în cele din urmă datorită experienței sale în domeniu și în relațiile cu organismele UE.[17] În timpul mandatului său de ministru al agriculturii, în numele statului, a constituit Ministerul Agriculturii ca parte civilă în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare.[18][19] Cioloș a deținut acest portofoliu până la demisia cabinetului după alegerile parlamentare din noiembrie 2008.

Comisar european

[modificare | modificare sursă]
Dacian Cioloș în septembrie 2010 în calitate de comisar european pentru Agricultură

În octombrie 2009, guvernul Boc, în speranța de a-și asigura portofoliul Agriculturii în a doua Comisie Barroso, l-a nominalizat pe Dacian Cioloș pentru funcția de comisar european din partea României.[20] Propunerea a fost criticată de liberalii și social-democrații din opoziție, care au considerat-o drept o manevră de ultim moment a unui guvern aflat în pragul prăbușirii, dar și de Partidul Socialiștilor Europeni care a considerat că această poziție ar fi trebuit să meargă la un social-democrat.[21] Într-adevăr, guvernul Boc a căzut la o zi după nominalizarea lui Cioloș, când a pierdut o moțiune de cenzură.[22] Deși nominalizarea sa a fost susținută de președintele Traian Băsescu, Cioloș a menținut o autonomie față de acesta și s-a bucurat de o reputație bună în rândul parlamentarilor.[23]

La sfârșitul lunii noiembrie, președintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, l-a nominalizat pentru postul de comisar pe Agricultură. Barroso a apreciat că Dacian Cioloș a fost „cel mai competent nume” de pe lista candidaților pentru acest portofoliu.[24] De asemenea, Barroso a lăudat „viziunea modernă” a acestuia asupra agriculturii și dezvoltării rurale.[24] Revista britanică Farmers Weekly a considerat numirea „o alegere controversată”, invocând gestionarea defectuoasă de către România a fondurilor europene, dar a recunoscut „experiența agricolă amplă” a acestuia.[25] Sindicatul Național al Fermierilor din Anglia și Țara Galilor și Sindicatul Național al Fermierilor din Scoția au salutat numirea lui Cioloș.[26] Ministrul italian al Agriculturii Luca Zaia și președintele francez Nicolas Sarkozy l-au felicitat, de asemenea, pe Dacian Cioloș.[27][28] Agenția germană de știri Deutsche Presse-Agentur și ziarul britanic The Independent au criticat nominalizarea lui Cioloș din cauza chestiunii fondurilor europene,[29] în timp ce cotidianul francez Ouest-France a apreciat că motivul indignării britanicilor a fost percepția că Cioloș ar fi de fapt un al doilea comisar francez, date fiind legăturile sale strânse cu această țară.[30]

În ianuarie 2010, Dacian Cioloș a fost audiat în Parlamentul European pentru a se stabili dacă este candidatul potrivit pentru postul de comisar pentru Agricultură. Cioloș a fost votat în unanimitate de către membrii comisiei.[8] Parlamentul European a acordat pe 9 februarie votul de încredere echipei conduse de José Manuel Barroso.[31] Cioloș a stabilit ca obiective pentru mandatul său menținerea unui sector agricol prosper, conservarea mediului și protecția peisajului rural, combaterea încălzirii globale și asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru fermieri. Cioloș a promis, de asemenea, să continue adaptarea și restructurarea politicii agricole comune.[32] Chestiunea fondurilor europene reclamată de unele publicații internaționale a fost adusă în discuție de Cioloș la câteva zile de la începerea mandatului. Pe 16 februarie, acesta a cerut României, într-o scrisoare oficială, remedierea deficiențelor din Sistemul Integrat de Administrare și Control prin care se acordă subvențiile europene.[33] Pe 12 octombrie 2011 și-a publicat propunerile de revizuire a politicii agricole europene, în care susține că Uniunea Europeană ar trebui să își dubleze producția agricolă până în 2050.[23]

În iulie 2015, succesorul lui Barroso, Jean-Claude Juncker, l-a desemnat pe Dacian Cioloș în funcția de consilier special privind siguranța alimentară internațională.[34]

Prim-ministru

[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Guvernul Dacian Cioloș.

Pe 10 noiembrie 2015, Dacian Cioloș a fost desemnat prim-ministru al României de către președintele Klaus Iohannis, la șase zile după demisia premierului Victor Ponta.[35] Cioloș a propus un cabinet tehnocrat format din 21 de membri, o treime dintre aceștia femei.[36] Pe 17 noiembrie, guvernul condus de Dacian Cioloș a fost învestit de către Parlament, după ce a primit susținerea a 389 de deputați și senatori, cu 115 voturi mai multe decât cele necesare.[37] PSD, PNL, UDMR, UNPR și grupul minorităților au anunțat că susțin guvernul, în timp ce ALDE, PMP și PND s-au opus.[38] Președintele PSD, Liviu Dragnea, a negociat susținerea Guvernului Cioloș în schimbul desemnării lui Vasile Dîncu în funcțiile de vicepremier și ministru al Dezvoltării.[39]

Pe fondul crizei dezinfectanților diluați, ministrul Sănătății, Patriciu Achimaș-Cadariu, a demisionat pe 9 mai 2016. Premierul Dacian Cioloș a asigurat interimatul acestei funcții până la numirea succesorului acestuia, Vlad Voiculescu, pe 20 mai.[40]

În octombrie 2016, în preajma alegerilor parlamentare, Dacian Cioloș a lansat Platforma România 100, o platformă de principii, valori și proiecte pentru dezvoltarea României, pe care a propus-o spre dezbatere partidelor aflate în campanie.[41] Concomitent, Cioloș a confirmat că nu va candida la alegeri.[42] Principalele două partide din opoziție, Partidul Național Liberal și Uniunea Salvați România, și-au anunțat susținerea pentru Platforma România 100. La rândul său, Dacian Cioloș a recomandat electoratului să voteze PNL sau USR.[43]

Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate

[modificare | modificare sursă]
Cioloș în Parlamentul European

În decembrie 2017, Dacian Cioloș a anunțat că din Platforma România 100 se va desprinde un partid politic.[44] Trei luni mai târziu, Cioloș a pus bazele Mișcării România Împreună.[45] Întrucât înființarea acestei formațiuni a fost tergiversată în instanță,[46] Dacian Cioloș a abandonat proiectul,[47] iar pe 15 decembrie 2018 a prezentat, la Cluj-Napoca, un nou partid politic – Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate – înscris deja în Registrul partidelor politice.[48]

Pe 26 ianuarie 2019, la prima convenție națională a PLUS, Cioloș a fost ales președinte al partidului cu 99,17% din voturi.[49] Începând cu 2 februarie 2019, Dacian Cioloș este copreședinte al Alianței 2020 USR-PLUS alături de președintele USR, Dan Barna, alianța fiind constituită în ședința Comitetului Politic al USR, care a decis să participe pe o listă comună la alegerile europarlamentare din 26 mai.[50] La aceeași dată, reprezentanții partidelor USR și PLUS au anunțat lista comună de candidați, Dacian Cioloș ocupând prima poziție.[51] Alianța a primit 22,36% din voturi și, astfel, Cioloș a obținut un mandat de eurodeputat.[52] În lunile dinaintea scrutinului, Cioloș a avut mai multe discuții cu conducerile partidelor En Marche! din Franța și Ciudadanos din Spania pentru constituirea unui nou grup politic, de centru, în Parlamentul European.[53] În iunie 2019, acesta a fost ales liderul grupului Renew Europe, al treilea grup ca mărime din Parlament, cu 65 de voturi „pentru” și 41 de voturi „împotrivă”.[54]

În 1 octombrie a fost ales președinte al USR PLUS cu 50.9% în urma turului II. În primul tur a obținut 46.0%.

Premii și distincții

[modificare | modificare sursă]

Pe 27 noiembrie 2014, Dacian Cioloș s-a numărat printre cei care au primit distincția „Personalitatea anului pentru o Românie europeană”, acordată de către Fundația Eurolink–Casa Europei, parte integrantă a Federației Internaționale a Caselor Europei.[55] În octombrie 2015 i-a fost acordat titlul de Professor Honoris Causa al Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca.[56]

Controverse

[modificare | modificare sursă]

În anul 2015, Dacian Cioloș a fost audiat ca martor[57] la sediul Parchetului General într-un dosar penal cu privire la modalitatea în care Ministerul Agriculturii, pe care îl conducea în anul 2008, s-a constituit parte civilă în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare, fiind acuzat de abuz în serviciu.[19] Ulterior, acest dosar a fost clasat.[58]

Viață personală

[modificare | modificare sursă]

În 2000, Dacian Cioloș s-a căsătorit cu Valérie Villemin, o expertă în agricultură pe care a cunoscut-o în timpul studiilor în Franța.[59] Cununia a avut loc în Pericei.[5] Cuplul nu are copii. Cioloș are un frate mai mic, Sorin.[5] Tatăl său a insistat asupra primului prenume, Dacian, în timp ce al doilea prenume, de origine franceză, vine de la Julien Sorel, protagonistul romanului Roșu și negru, o carte pe care mama sa a citit-o în timpul sarcinii.[60] Cioloș este creștin-ortodox.[61]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Dacian CIOLOŞ, accesat în  
  2. ^ Dacian Ciolos, Munzinger Personen, accesat în  
  3. ^ „Cine este Dacian Cioloș, candidat la postul de premier”. G4Media.ro. . Accesat în . 
  4. ^ Dacian Cioloș este noul președinte USR PLUS. Victorie la mai puțin de două procente în fața lui Dan Barna, Mediafax, 1 octombrie 2021
  5. ^ a b c Alina Pop (). „Dacian Cioloș, „povestit" de vecinii din satul natal: „Am ajuns noi, legumicultori renumiți, să cumpărăm roșiile lui"”. Adevărul. 
  6. ^ Alina Pop (). „Dacian Cioloș, de pe hotarul din Pericei la Palatul Victoria. Povestea sălăjeanului care a făcut de mic pasiune pentru agricultură”. Adevărul. 
  7. ^ a b en „CV”. European Commission. 
  8. ^ a b c d e f g h „Dacian Cioloș”. Ziare.com. 
  9. ^ a b „Cine este Dacian Cioloș, românul de pe lista lui Barroso”. 9AM. . 
  10. ^ „Dacian Cioloș, premier desemnat. De la ministru al Agriculturii și comisar european, la prim ministru tehnocrat”. Știrile TVR. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ "Un interviu cu Ciolan despre ciolanul politic. Invitat - Dacian Cioloş." Interviu cu Valeriu Ciolan Nicolae pe canalul Starea Naţiei, 4 iunie 2024, minutele 4:25-8:37. Accesat 26 sept. 2024.
  12. ^ „Naționalistul securist vopsit în tehnocrat. Dacian Cioloș a fost președintele PUNR Tineret și vicepreședinte al Junimii Uniunea Vatra Românească”. gazetadecluj.ro, Carmen Gorgan, Liviu Man. . Accesat în . 
  13. ^ Dacian Cioloș, primul interviu după lansarea PLUS: "Domnul Dragnea n-are dreptul să arunce în aer societatea românească", PressOne 
  14. ^ Radu Eremia (), „A fost sau nu a fost Cioloș membru în partidul lui Gheorghe Funar? Răspunsul fostului premier”, Adevărul, accesat în  
  15. ^ Valentina Postelnicu (). „Atunci și Acum | Dacian Cioloș, inginerul agronom ajuns șef al Executivului, în prima guvernare tehnocrată a României”. Libertatea. 
  16. ^ „Tăriceanu a transmis Președinției nominalizarea lui Dacian Cioloș ca ministru al Agriculturii”. Mediafax. . 
  17. ^ D. M., A. N., B. B. (). „Dacian Cioloș a fost numit oficial ministru al Agriculturii”. HotNews.ro. 
  18. ^ „Dacian Ciolos: Calitatea mea in dosarul ICA a ramas cea de martor, nu exista urmarire penala impotriva mea”. 
  19. ^ a b „Povestea unui prejudiciu ireal”. 
  20. ^ „Dacian Cioloș, candidatul României pentru postul de comisar european”. Mediafax. . 
  21. ^ Dan Carp (). „Cioloș aruncat în luptă”. Ziua. Arhivat din original la . Accesat în . 
  22. ^ „Guvernul Boc 2 a fost demis - VIDEO”. Mediafax. . 
  23. ^ a b en Dan Alexe (). „The farm manager”. POLITICO. 
  24. ^ a b „Dacian Cioloș, comisar european pentru Agricultură | VIDEO”. Evenimentul zilei. . [nefuncțională]
  25. ^ en Philip Clarke (). „Romanian takes EU's top agriculture job”. Farmers Weekly. Arhivat din original în . Accesat în . 
  26. ^ en Alistair Driver (). „Romanian to take over as EU farm chief”. Farmers Guardian. Arhivat din original în . Accesat în . 
  27. ^ „Ministrul italian al Agriculturii îl felicită pe Cioloș pentru portofoliul atribuit în CE”. Realitatea.net. . 
  28. ^ „Sarkozy salută nominalizarea lui Cioloș la funcția de comisar pentru agricultură”. Adevărul. . 
  29. ^ „Nemții și britanicii și-au înfipt colții în Cioloș”. Evenimentul zilei. . [nefuncțională]
  30. ^ „Britanicii consideră că Franța va avea doi comisari europeni: Michel Barnier și Dacian Cioloș”. Mediafax. . 
  31. ^ en „Euro MPs back new European Commission”. BBC News. . 
  32. ^ en „Mandate”. European Commission. 
  33. ^ Anca Bundaru (). „Dacian Cioloș amenință România cu blocarea fondurilor UE”. Ziare.com. 
  34. ^ Mădălina Mihalache (). „Președintele Comisiei Europene, Jean Claude-Juncker, l-a numit consilier pe Dacian Cioloș”. Adevărul. 
  35. ^ Mădălina Mihalache, Sebastian Zachmann (). „Dacian Cioloș, premierul ales de Klaus Iohannis. Cioloș: Voi deschide Guvernul spre societate; Dragnea: Nu știu cum vom vota. Avem doar un nume și un chip”. Adevărul. 
  36. ^ Vasile Măgrădean (). „CABINETUL CIOLOȘ: Cine sunt miniștrii propuși de premierul desemnat - GALERIE FOTO”. Mediafax. 
  37. ^ „Guvernul Cioloș a trecut lejer de Parlament - cine face totuși opoziție tehnocraților lui Iohannis”. Ziare.com. . 
  38. ^ Paul Cristescu (). „Guvernul Cioloș a primit votul de încredere al Parlamentului”. Revista 22. 
  39. ^ Mădălina Mihalache, Radu Eremia (). „Cine n-a votat Guvernul Cioloș”. Adevărul. 
  40. ^ G. S. (). „Cioloș a acceptat demisia ministrului sănătății și va prelua interimatul. Achimaș Cadariu, al patrulea ministru ce pleacă în mai puțin de o lună”. HotNews.ro. 
  41. ^ „Cioloș a lansat Platforma #România 100: Iată cele zece principii de guvernare (Video)”. Ziare.com. . 
  42. ^ R. M. (). „Dacian Cioloș a publicat Platforma România100 și cele zece principii ale unei "guvernări pentru cetățeni", dar promite în continuare că nu va candida”. HotNews.ro. 
  43. ^ Gabriel Pecheanu (). „Dacian Cioloș, îndemn ca românii să voteze PNL sau USR: "Avem cu cine să ducem România înainte" / Klaus Iohannis: Nu lăsați pe altul să decidă în locul vostru!”. Mediafax. 
  44. ^ M. K. (). „Cioloș: Din platforma România 100 se va desprinde un partid”. EurActiv. 
  45. ^ Maria Tufan (). „În sfârșit, Dacian Cioloș a anunțat noul partid: Mișcarea România Împreună. „După un an de zile am decis că e nevoie de mai mult decât de o mișcare civică"”. Adevărul. 
  46. ^ Ionel Stoica (). „Povestea incredibilă a celor 266 de zile în care Cioloș a încercat să își înregistreze un partid și nu a reușit”. Ziare.com. 
  47. ^ Cristian Citre (). „Dacian Cioloș și-a făcut un nou partid: PLUS – Partidul Libertății, Unității și Solidarității / Înregistrarea formațiunii Mișcarea România Împreună a fost abandonată”. G4Media. 
  48. ^ „Dacian Cioloș are, oficial, partid: PLUS. Ce s-a întâmplat cu Mișcarea România Împreună”. Digi 24. . 
  49. ^ „Dacian Cioloș a fost ales președinte al PLUS”. Adevărul. . 
  50. ^ V. M. (). „VIDEO Cioloș și Barna anunță formarea „Alianței 2020 USR PLUS" pentru alegeri”. HotNews.ro. 
  51. ^ „Lista candidaților USR PLUS la alegerile europarlamentare din 26 mai 2019”. Știrile Pro TV. . 
  52. ^ Irina Andreea Cristea (). „Dacian Cioloș, europarlamentar ales pe lista Alianței 2020 USR-PLUS (fișă biografică)”. AGERPRES. Arhivat din original la . Accesat în . 
  53. ^ „Cioloș: Am avut discuții cu En Marche și Ciudadanos pentru constituirea unui nou grup politic în Parlamentul European”. Ziare.com. . 
  54. ^ Matei Alexandru (). „Dacian Cioloș a fost ales liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European, al treilea grup ca mărime din Legislativul UE”. G4Media. 
  55. ^ „Destinul franțuzesc al premierului desemnat. Ambasada Franței: "Dacian Cioloș nu e cetățean francez"”. Realitatea.net. . 
  56. ^ „Professor Honoris Causa”. Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca. Arhivat din original la . Accesat în . 
  57. ^ „Dacian Cioloş, audiat ca martor la PICCJ, după o plângere făcută de un condamnat din dosarul ICA”. 
  58. ^ „Dosarul premierului Ciolos, clasat”. 
  59. ^ Valentin Vioreanu (). „PREMIERĂ: Soția premierului nu este româncă”. Capital. 
  60. ^ Gabriel Pecheanu (). „Premierul Dacian Cioloș a explicat de ce îl cheamă și Julien: "Mama a fost marcată de Julien Sorel din Roșu și negru și a propus prenumele acesta"”. Mediafax. 
  61. ^ Radu Eremia (). „Cioloș, despre religia sa: Eu sunt creștin-ortodox. Credința adevărată e cea pe care o duci în suflet, nu cea pe care o afișezi când ai un interes să te vadă lumea”. Adevărul. 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Dacian Cioloș
v • d • m
Prim-miniștrii României
Lista prim-miniștrilor României
Principatele Unite Române
20 de prim-miniștri
de la 001 la 020 — (1862–1881)
B. Catargiu - 001 · Arsache - interimar  · N. Kretzulescu - 002 · Kogălniceanu - 003 · Bosianu - 004 · N. Kretzulescu - 002  · I. Ghica - 005 · L. Catargiu - 006 · I. Ghica - 005  · C. A. Kretzulescu - 007  · Ș. Golescu - 008 · N. Golescu - 009 · D. Ghica - 010 · A. G. Golescu - 011 · Epureanu - 012 · I. Ghica -005  · L. Catargiu -006  · Florescu - 013 · Epureanu - 012 · I. C. Brătianu - 014 ·
Drapelul prim-ministrului României
Regatul României
55 de prim-miniștri
de la 021 la 075 — (1881–1947)
I. C. Brătianu - 014 · D. Brătianu - 015 · I. C. Brătianu - 014 · Rosetti - 016 · L. Catargiu - 006 · Manu - 017 · Florescu - 013 · L. Catargiu - 006 · Sturdza - 018 · Aurelian - 019 · Sturdza - 018 · Cantacuzino - 020 · Carp - 021 · Sturdza - 018 · Cantacuzino - 020 · Sturdza - 018 · I. I. C. Brătianu - 022 · Carp - 021 · Maiorescu - 023 · I. I. C. Brătianu - 022 · Averescu - 024  · Marghiloman - 025 · Coandă - 026 · I. I. C. Brătianu - 022 · Văitoianu - 027 · Vaida-Voevod - 028 · Averescu - 024 · Ionescu - 029 · I. I. C. Brătianu - 022 · Averescu - 024 · Știrbey - 030 · I. I. C. Brătianu - 022 · V. Brătianu - 031 · Maniu - 032 · Mironescu - 033 · Maniu - 032 · Mironescu - 033 · Iorga - 034 · Vaida-Voevod - 028 · Maniu - 032 · Vaida-Voevod - 028 · Duca - 035 · Angelescu - interimar · Tătărescu - 036 · Goga - 037 · Cristea - 038 · Călinescu - 039 · Argeșanu - 040 · Argetoianu - 041 · Tătărescu - 036 · Gigurtu - 042 · Antonescu - 043 · Sănătescu - 044 · Rădescu - 045 · Groza - 046 ·
România comunistă
7 prim-miniștri
de la 076 la 082 — (1947–1989)
Groza - 046 · Gheorghiu-Dej - 047 · Stoica - 048 · Maurer - 049 · Mănescu - 050 · Verdeț - 051 · Dăscălescu - 052 ·
România după 1989–prezent
27 de prim-miniștri
de la 083 la 110 — (1989–prezent)
Roman - 053 · Stolojan - 054 · Văcăroiu - 055 · Ciorbea - 056 · Dejeu - interimar · Vasile - 057 · Athanasiu - interimar · Isărescu - 058 · Năstase - 059 · Bejinariu - interimar · Popescu-Tăriceanu - 060 · Boc - 061 · Predoiu - interimar · Ungureanu - 062 · Ponta - 063 · Oprea - interimar · Ponta - 063 · Oprea - interimar · Ponta - 063 · Cîmpeanu - interimar · Cioloș - 064 · Grindeanu - 065 · Tudose - 066 · Fifor - interimar · Dăncilă - 067 · Orban - 068 · Ciucă - interimar · Cîțu - 069 · Ciucă - 070 · Predoiu - interimar · Ciolacu - 071 ·
Italicele indică prim-miniștrii interimari.
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dacian_Cioloș&oldid=16572624