Wikipedia:Oracol/Arhivă/2019

Nu scrieți mesaje în arhivă pentru că probabil nu vor fi citite. Dacă doriți să continuați o discuție arhivată aici, copiați fragmentul care vă interesează și reporniți discuția la pagina relevantă.

Vârciorova, Mehedinți

Poate cineva să mă ajute cu surse/informații despre acestă localitate? Nu există în SIRUTA și anuarul SOCEC. OSM o plasează aproape de Orșova, altceva nu prea reușesc să găsesc.--Strainu (دسستي‎)  1 ianuarie 2019 16:06 (EET)

Cea mai apropiată localitate e Gura Văii, Mehedinți și există Rezervația botanică Dealul Duhovnei în preajmă, atât am găsit.--Kunok Kipcsak (discuție) 1 ianuarie 2019 16:23 (EET)

Harta; Carte poștală 1903; Gara Verciorova; Denumiri alternative: Varciorova - Verciorova - Vercirovo - Vercjerova - Virciorog. --Miehs (discuție) 1 ianuarie 2019 18:27 (EET)

Gara a fost mutată când s-au făcut Porțile de Fier, poate atunci a dispărut (oficial) și localitatea?--Strainu (دسستي‎)  1 ianuarie 2019 18:40 (EET)

+ Carte poștală cu mănăstirea (ruine).--Kunok Kipcsak (discuție) 1 ianuarie 2019 18:40 (EET)

Conform ANCPI aparține de Gura Văii.--Kunok Kipcsak (discuție) 1 ianuarie 2019 18:42 (EET)

The Column of Hercules called Calpe near the Iron Gates. It was therefore situated close to the cataracts of the Danube, in other words near the Iron Gates. In this place exists to this day a Romanian village with the name of Verciorova; during the Middle Ages there was here an important strategic fortress, the ruins of which can still be seen today, situated on top of a mountain of a pyramidal shape, very difficult to access, which dominates the valley of the Danube. It is called by locals Cetatea Oreva (Spineanu, Dict. Geogr.) and it was called in the documents of Hungary “Vrchov” = “Urciow” (Fejer, Coc. Dipl. V. 3. 157. 1283, X. 2. 444. 1396), names which present a form very closely related to the original meaning of ewer or urn of the Greek word chalpe and chalpis, urceus in Latin and urceor in Romanian (Avienus, Ora maritima, 348). --Miehs (discuție) 1 ianuarie 2019 18:59 (EET)

citat: … pe 9 mai 1878 (se deschidea), linia de cale ferată București – Pitești – Craiova- Vârciorova (la vremea aceea localitate de graniță, iar acum se află sub apele barajului de la Porțile de Fier) --Miehs (discuție) 1 ianuarie 2019 18:59 (EET)

Pe harta articolului coordonatele sunt greșite, localitatea apare departe de Dunăre. Cele corecte par a fi: 44° 43' 00" N : 22° 29' 00" E --Miehs (discuție) 1 ianuarie 2019 19:10 (EET)

În urma formării lacului de acumulare au fost strămutate 7 localități pe malul sârbesc și 11 localități pe malul românesc (Orșova, Ada-Kaleh, Ogradena, Vârciorova, Tisovița, Plavișevița etc.). Nu mai puțin de 15.000 de oameni au fost strămutați pe malul românesc, pentru a fi construit barajul de la Porțile de Fier.

┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Articolul nostru este despre Vărciorova, Caraș-Severin, pe cel din Mehedinți l-am redirecționat la Drobeta Turnu-Severin, cf. LMI. Multumesc pentru articolul din gds, chiar așa ceva căutam.--Strainu (دسستي‎)  1 ianuarie 2019 20:24 (EET)

Este pila Karpen un fenomen banal?

Pila carpen, dupa parerea mea este un fenomen banal, i se acorda prea mare importanta, nu este cine stie ce descoperire. Nu sunt specialist in producerea curentului electric, dar toti vedem la tot pasul, ce usor se produce curentul electric in natura, daca sunt intrunite anumite conditii. Exemple: fulgerele, cand este frig si in casa dai haina de pe tine se produc scintei luminoase, balustrada de pe casa scarilor, de multe ori cand o atingi simti o curentare, etc. Probabil ca pila Carpen este tot o banalitate la care se acorda prea mare importanta . ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 2a02:2f0e:e0a:f400:2059:c163:9bb1:841f (discuție • contribuții).

Teoria Pământului plat nu este notabilă pentru că ar fi adevărată (ci din alte motive). Tgeorgescu (discuție) 3 ianuarie 2019 19:33 (EET)

Fotografie centenară

[discuție mutată la Discuție:Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului și ținuturilor românești din Ungaria]

O expresie mai potrivită

Poate cineva să găsească o expresie mai potrivită pentru titlul Lista autorităților lingvistice normative? Această sintagmă, „autoritate lingvistică normativă”, nu am mai întâlnit-o în limba română. Pare întortochiată, ca un „baicanism”. „Autoritate normativă în domeniul lingvisticii”, sau „autoritate care emite normative în domeniul lingvisticii” ar suna mai românește, dar nu m-aș încumeta să recomand o astfel de schimbare.
La wikipediile în alte limbi, articolele similare sunt: en:List of language regulators, fr:Liste des académies linguistiques, de:Liste der Sprachkommissionen, es:Academias Lingüísticas, pt:Academia de Letras etc. --Bătrânul (discuție) 24 decembrie 2018 07:32 (EET)

• Listă de instituții de reglementare în/din domeniul lingvisticii.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 24 decembrie 2018 10:48 (EET)

Mulțumesc. Voi muta această discuție la pagina aferentă articolului respectiv. --Bătrânul (discuție) 1 ianuarie 2019 21:15 (EET)

Am mutat-o, dar mai bine să rămână și aici, întrucât pagina cu pricina a fost ștearsă. --Bătrânul (discuție) 20 ianuarie 2019 09:13 (EET)

Întrebare legată de biologie

Știe cineva de la ce familie provin mangustele și deacum câți ani au apărut elefanții?--DangerousWhiteShark (discuție) 7 ianuarie 2019 00:11 (EET)

„Mangustă este o denumire comună pentru cele 33-37 de specii de mamifere carnivore care alcătuiesc familia herpestidelor sau mangustelor.” - e chiar prima frază din articol.--Strainu (دسستي‎)  7 ianuarie 2019 11:43 (EET)

Mulțumim și că ne-ați atras atenția asupra unui articol (Elefant) slab în română dar cu un subiect bine tratat în edițiile în alte limbi ale Wikipediei. Răspuns scurt la întrebarea dv.: elefantul s-a diferențiat ca gen față de-a lungul pliocenului, cam acum 5 milioane de ani. —Andrei^discuție 7 ianuarie 2019 12:48 (EET)

Situs inversus al blastomului pozitronic

Credeți că inexistența bruscă a realului poate provoca implozia asimetrică a voluptății luxului la antipozi ?--82.137.13.173 (discuție) 13 ianuarie 2019 00:48 (EET)

Asimetrica planului mongoloidal dintre materie și antimaterie nu este cunoscută, dar nici infirmată. Câmpul magnetic este generat de structurile rezistive ale nucleonilor și își poate muta polii de câteva miliarde de ori în limita spațiu-timpului specific la nivel cuantic. În acest timp apare și deformarea spațiu-timpului, suma variind de la ¼ la ∞ miliarde de unități cuantice, în limita spațiului disponibil, teoretic.37.251.220.50 (discuție) 20 ianuarie 2019 20:12 (EET)

India

Cum este corect:

• Bengaluru, Bangaluru sau Bangalore?
• Mengaluru, Mangaluru sau Mangalore?
  --86.120.148.62 (discuție) 20 ianuarie 2019 16:48 (EET)

Deja

Ce cuvânt se folosea în română cu acest sens înaintea împrumutului din franceză a cuvântului déjà? --Biolongvistul (✎) 27 ianuarie 2019 11:32 (EET)

Unul ar fi timpuriu, de la latinescul temporivus.--Kunok Kipcsak (discuție) 27 ianuarie 2019 11:35 (EET)

Oricum, cuvântul „deja” nu mai poate fi considerat ca neologism: este folosit în limba română de peste 170 de ani. --Bătrânul (discuție) 27 ianuarie 2019 11:40 (EET)

Stalin

Cum se numeau locuitorii orașului Stalin?--Kunok Kipcsak (discuție) 1 februarie 2019 20:13 (EET)

Unii erau brașoveni, alții staliniști... :-) --Bătrânul (discuție) 1 februarie 2019 22:15 (EET)

Pe vremea când am făcut eu armata acolo, orașul nu mai purta numele „tătucului”, dar foarte mulți locuitori mai noi se numeau „sârme”. --Pafsanias (discuție) 1 februarie 2019 23:24 (EET)

Poate că sunt unii care nu știu de ce unii brașoveni „noi” erau numiți „sârme”. O legendă urbană spune că pentru fabricile și uzinele din Brașov (Uzina „Steagul Roșu”, Uzina Tractorul...) au fost aduși tineri muncitori din Moldova. Ca să nu plătească biletul de tren, au venit pe acoperișul vagoanelor. Toate bune până au ajuns la poțiunea de linie electrificată. Ca să nu-i arunce jos cablul de alimentare, se atenționau reciproc, strigând „sârma!”, și toți se lăsau pe vine, spre a se feri. Și, zice-se, așa de bine le-a intrat în reflex gestul, că se putea afla care sunt cei veniți din Moldova strigând pe stradă „sârma”: majoritatea tinerilor se lăsau pe vine.

Altă legendă spune că motivul pentru care a fost desființată cursa de autobuze care ducea de la Orașul Stalin la Muntele Păduchiosu este următorul: pe autobuz era scris „Stalin-Păduchiosu”. --Miehs (discuție) 2 februarie 2019 20:37 (EET)

Cursa de autobuze ducea de la Târgoviște la Orașul Stalin, via Muntele Păduchiosu, iar pe autobuz era scris „Târgoviște-Păduchiosu-Stalin”.--Mishu⁵⁷ 2 februarie 2019 21:27 (EET)

Legenda ar corespunde cu perioada anilor 60', când liniile CFR din Moldova încă nu erau electrificate. Din câte am înțeles și la uzinele Roman (mai înainte ROMLOC) lucrau moldoveni, dar în perioada interbelică.--Kunok Kipcsak (discuție) 2 februarie 2019 20:42 (EET)

Ca urmaș a trei generații de ceferiști consider că e vorba de un banc tâmpit. Din câte am înțeles, s-a mers pe acoperiș doar în timpul războiului și în vremea foametei, când liniile nu erau electrificate. Electrificarea liniilor din Moldova a început în anii 1960. --Donarius (discuție) 2 februarie 2019 20:50 (EET)

Prima linie electrificată din țară a fost pusă în funcțiune în 1965 pe porțiunea Brașov-Predeal. În Moldova nu știu exact la fiecare linie în parte, dar între 1973-1974 se electrifica M501 pe Valea Trotușului în zona Târgu Ocna.--Kunok Kipcsak (discuție) 2 februarie 2019 21:01 (EET)

Mă tem că povestea inițială era cu foametea din '47, trenurile și firele de telegraf.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 2 februarie 2019 22:04 (EET)

Alea din poză sunt de curent alternativ...--Kunok Kipcsak (discuție) 2 februarie 2019 22:12 (EET)

Oricum, e genul de legendă care a făcut carieră și se regăsește în varii forme, eroii ei fiind uneori - de exemplu, soldați întorși spre casă după declanșarea Revoluției. Oricum, cel mai sigur e că originea e plasată pe vremea când trenurile nu aveau viteze foarte mari.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 2 februarie 2019 22:19 (EET) P.S. De liniile telefonice aeriene se pare că am uitat...

Pe de altă parte noi acum ne dăm tare șmecheri și încercăm să părem inteligenți, fiind în mod evident, cu burta plină. Maică-mea însă mi-a povestit cum bunicul le cânta la vioară, ca să uite de foame... Adică în loc de fasolea de seară, aveau parte de un mic concert ca să se asezoneze bine cu ghiorăielile de mațe.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 2 februarie 2019 22:31 (EET)

Poate pe la București sau prin Oltenia, unde erau mai mulți lăutari. Prin Moldova, dacă tot e vorba de legende urbane, pe care să le spunem ca să ne dăm tare șmecheri și să părem inteligenți, când e evident că suntem proști ca noaptea, copiilor flămânzi li se dădea pâine muiată în rachiu ca să adoarmă mai ușor. --Donarius (discuție) 3 februarie 2019 08:44 (EET)

Condiția principală fiind să existe pâine, ceea ce în timpul foametei era mai greu... În rest chestia cu o anumită cantitate de alcool - de un tip sau altul, care li se dădea unor copii ca să adoarmă și să nu mai plângă (indiferent de situația economică/alimentară/etc... de moment a unei zone), nu ține de o anumită regiune sau an și este reală. Cine a citit câte ceva despre subiectul stării sanitare a României în secolul XIX și secolul XX - cam până prin anii 1960-1970, are idee despre această chestiune.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 3 februarie 2019 10:27 (EET) P.S. La vioară nu cântau numai lăutarii, ci și unii cărora le plăcea să o facă ...

Păi cum vine asta? N-aveau bani de 1 kil de fasole, dar aveau vioară. Parcă seamănă a folclor: Greierele și furnica în variantă moldovenească. N-avem ce pune pe masă, dar ce frumos cântăm. :) P.S. Păi ori suntem săraci, ori nu suntem, ca să-l parafrazăm pe inventatorul expresiei „perversa de pe Târgu Ocna”. --Donarius (discuție) 3 februarie 2019 10:50 (EET)

Stimabile, dacă mai continuăm discuția asta o să vă întreb cum e cu gândirea de ceferist, așa că prefer să punem punct, aici. --Accipiter _Q. Gentilis^(D)

„Uite ce e, barosane, pune câte întrebări vrei că eu știu să răspund.” Știți de unde e replica asta? --Donarius (discuție) 3 februarie 2019 11:07 (EET)

Am precizat că este o legendă urbană, prin urmare nu trebuie căutat în ea adevărul istoric. Controversa care s-a născut nu-și are rostul. --Miehs (discuție) 3 februarie 2019 11:24 (EET) P.S. În ceea ce privește vioara, socrul meu, care a fost învățător, avea vioară, fapt obligatoriu în perioada interbelică, când învățătorii trebuia să cânte la un instrument, vioară sau acordeon, spre a putea ține cu copiii orele de „cântare”. După al Doilea Război Mondial a izbucnit foametea din 1946-1947, perioadă în care socrul meu nu a fiert vioara ca să o mănânce, dovadă fiind faptul că vioara este în continuare în posesia soției mele.

@Miehs: Nu intenționam să continui discuția, dar eu mi-aș fi vândut vioara dacă îmi mureau de foame copiii. Poate că foametea nu era însă prea mare și e tot o legendă urbană. --Donarius (discuție) 3 februarie 2019 11:53 (EET)

Și totuși, eu întrebasem: „Cum se numeau locuitorii orașului Stalin?--Kunok Kipcsak (discuție) 1 februarie 2019 20:13 (EET)”, partea cu sârmele o știe, mai mult sau mai puțin, orice bucureștean din clasa de jos...--Kunok Kipcsak (discuție) 3 februarie 2019 11:38 (EET)

Răspunsul este chiar în întrebarea dvs. (retorică?): „locuitori ai orașului Stalin”. Se mai făceau (în presa vremii) și diferențieri: „oamenii muncii din orașul Stalin” versus „dușmanii poporului din orașul Stalin”. --Bătrânul (discuție) 3 februarie 2019 12:19 (EET)

Răspunsul era simplu, de aceea cred că nu a răspuns nimeni în mod serios. Cum se numeau locuitorii orașului Gh. Gheorghiu Dej sau Dr. Petru Groza sau locuitorii satului I.L. Caragiale? Exact așa: locuitorii orașului GGD, Dr. P.G. sau locuitorii satului I.L.C. Discuția a deraiat iarăși, ca de atâtea ori, la miștouri regionaliste rostite cu un aer de superioritate. Așa au ajuns unii să întrebe de este organizată o întâlnire la Iași și nu în România? --Donarius (discuție) 3 februarie 2019 12:28 (EET)

Întrebarea nu am pus-o degeaba: locuitorii orașului Gheorghe Gheorghiu-Dej se numeau, după modelul orașului Dej - dejeni, Gheorghe Gheorghiu-dejeni dar nu se complica nimeni cu o așa denumire compusă din două substantive proprii și unul comun, așa că tot oneșteni rămâneau. Pentru orașul Stalin am întrebat deoarece "staliniști" sună tot aiurea.--Kunok Kipcsak (discuție) 3 februarie 2019 12:39 (EET)

Păi, dacă insistați, atunci pe principiul Brașov - brașoveni, ar fi trebuit să fie Stalin - stalineni, nu staliniști. --Donarius (discuție) 3 februarie 2019 12:44 (EET)

Care este substantivul comun din „Gheorghe Gheorghiu-Dej”? --Pafsanias (discuție) 3 februarie 2019 12:42 (EET)

"dejeni", aveți în răspunsul meu precedent.--Kunok Kipcsak (discuție) 3 februarie 2019 12:45 (EET)

Dacă este atestat, presupusul demonim *Gheorghe Gheorghiu-dejean este în întregime un substantiv comun, iar dacă ne referim la componentele din care este derivat, toate sunt nume proprii. --Pafsanias (discuție) 3 februarie 2019 14:35 (EET)

Politicianul interbelic țărănist D.R. Ioanițescu, fost subsecretar de stat la Interne, a rămas celebru pentru că a scos perlele „iubiți râmniceni-sărați” și „munca și igiena socială sunt cele 3 coloane vertebrale prin care respiră creierul unei națiuni”. Deci, pentru locuitorii din Râmnicu Sărat există un exemplu de „așa nu”. Mă întreb cum s-ar fi adresat Ioanițescu de exemplu celor din Valea Seacă, Târgu Ocna sau din Gura Beliei. --Miehs (discuție) 3 februarie 2019 13:11 (EET)

Dl. Miehs are câteodată un umor de te lasă fără replică. Acu' ce vreți, să ne dezbrăcăm de roba de enciclopediști cu morgă și să rostim/scriem cuvintele infame „seci”, „ocnași” și „beliți”?... :-) --Bătrânul (discuție) 3 februarie 2019 13:18 (EET)

De adăugat: Spermezeu și Berești-Tazlău.--Kunok Kipcsak (discuție) 3 februarie 2019 13:23 (EET)

Bărboși dar frumoși, flămânzi dar veseli... --Bătrânul (discuție) 3 februarie 2019 22:01 (EET)

Apropo de „perla” lui D. R. Ioanițescu (omul cât trăiește tot învață, eu credeam că e de la Nenea Iancu cetire...) - anecdota s-a îngroșat și a ajuns la următoarea formă (începutul discursului unui demnitar emoționat la o „tăiere de panglică” desfășurată la Râmnicu Sărat în prezența regelui, reginei, membri ai parlamentului, sobor de preoți, fanfară și popor):

Sire și sirenă,

Membri și membrane,

Dragi râmniceni-sărați!

etc. etc. --Bătrânul (discuție) 3 februarie 2019 17:27 (EET)

Kunok Kipcsak, locuitorii orașului Stalin se numeau brașoveni. A fost o perioadă de tristă amintire, care a durat doar zece ani și mă îndoiesc că în acel deceniu s-a împământenit o nouă denumire brașovenilor. --Silenzio (discuție) 4 februarie 2019 22:59 (EET)

Silenzio76, mulțumesc pentru răspunsul la obiect, lămuritor.--Kunok Kipcsak (discuție) 4 februarie 2019 23:34 (EET)

Minoritățile și corectitudinea politică

Corectitudinea politică este un curent de gândire care, formal, are scopul de a proteja drepturile și sensibilitățile uni grup mic de oameni față de opinia și acțiunile majorității. Grupul se autoidentifică ca fiind o „minoritate”. Eu, dacă fac parte, involuntar, din majoritate, totuși nu mă confund cu ea. Sunt o identitate singulară. Pentru mine, care reprezint cea mai mică minoritate posibilă (individul), grupul care se consideră o minoritate discriminată alcătuiește, de fapt, o majoritate relativă. Pe mine, ca minoritate absolută, cine mă protejează de presiunile exercitate de o autoproclamată minoritate relativă? --Miehs (discuție) 11 februarie 2019 11:29 (EET)

Considerând că am o nevastă unguroaică, am și eu această problemă. Mai ales în momentele în care sufăr de o teribilă mahmureală ... :). Mă simt discriminat în ultimul hal.--Silenzio (discuție) 16 februarie 2019 16:52 (EET) P.S. I-am citit ce am scris și s-a supărat. Are dreptate! Ea e o drăguță și nu mă ceartă niciodată. Ajutor!

Paradoxal...--Looz O. Mim (discuție) 16 februarie 2019 17:09 (EET)

Pikok vs Pulyka

Între salamul polonez Pikok și salamul unguresc Pulyka din carne de curcan care vi se pare mai gustos?--Kunok Kipcsak (discuție) 16 februarie 2019 11:44 (EET)

Nu cumva lipseste un l din numele salamului unguresc? --109.166.138.172 (discuție) 16 februarie 2019 22:03 (EET)

Nu, scrisesem greșit cu i în loc de y. Corectat.--Kunok Kipcsak (discuție) 16 februarie 2019 22:17 (EET)

Nu are nicio importanță, aici este oricum locul în care se postează bancuri anoste sub formă de întrebări sibilice. Mie îmi place și caltaboșul de Onești, dacă acest lucru poate contribui la progresul proiectului. --Pafsanias (discuție) 16 februarie 2019 22:21 (EET)

Nu vă înțeleg această moleșeală autoindusă. Încerc să-mi mai dezvolt orizonturile culinare și respectiv articolele în temă de aici. Despre plăcintele kihi numai de bine.--Kunok Kipcsak (discuție) 16 februarie 2019 22:30 (EET)Tocmai acum căutam specialitatea „Caltaboșul de Onești” și nu o găsesc, m-ați putea îndruma?

Defectare

În limbaj politico-militar, se folosește termenul „defectare” cu sensul de „dezertare și trecerea de partea inamicului”. Acest sens, încă nu este inclus în DEX. Are cineva vreo sursă serioasă care să permită completarea articolului Dezertare astfel:
Dezertarea este definită ca părăsirea în mod nejustificat a unității militare din care face parte militarul, locul în care acesta prestează serviciul sau câmpul de luptă, uneori și trecând la inamic, situație în care acțiunea sa se numește „defectare”. --Miehs (discuție) 13 martie 2019 10:15 (EET)

Vezi [1] sau [2]. Răzvan Socol ^mesaj 19 martie 2019 07:54 (EET)

De când a fost „extras” Pacepa de prietenii noștri americani, s-a vorbit, începând cu Radio Europa Liberă, de „defectarea” acestuia. Din context, rezultă că „defectarea” e mai mult decât „dezertarea”. Un dezertor nu e neapărat și trădător, nu se aliază cu inamicul. E îngrozit de luptele la care participă și se duce să se ascundă în munți sau altundeva, așteptând să se termine războiul. În română, dacă ar fi preluat, cuvântul ar fi un neologism. Ca să fie barbarism, ar trebui să fi preexistat un sinonim al lui în limba română. Verbul englezesc „to defect” apare tradus în franceză ca „passer à l'ennemi” iar în germană „zum Feind überlaufen”, corelat cu substantivul francez „désertion à l'ennemi”, cu corespondentul german „das Überlaufen”, care nu mai face referire la inamic. În română ar fi necesară o construcție verbală de tipul „a dezertat și a trecut la inamic” ca să înlocuiască mai economicul „a defectat”.

Din cele două legături aflu că Radu Pavel Gheo este un potrivnic sarcastic al termenului de împrumut care afirmă superior că „gîndirea celui care se exprimă așa a defectat și ea.” Mă plec în fața sentinței sale definitive și irevocabile, cu gîndirea mea defectată și nu mai caut surse nedefectate.--Miehs (discuție) 19 martie 2019 15:55 (EET) P.S. Deși din 1993 "gîndirea" se scrie cu "â" și lucrurile "sunt" așezate în matca lor, numitul Radu Pavel Gheo scria în 2005 tot cu "î" și "sînt", cum nu scrie nici în DEX, nici în "Gramatica română". Lasă așa, e bine că „gîndirea sa nu s-a defectat și ea.” Luptă pe baricade pentru ținerea în loc a limbii...--Miehs (discuție) 19 martie 2019 17:01 (EET)

În spatele scrierii cu „î” în loc de „â” este ceva mult mai complicat, din păcate. Pentru unii e o formă de protest asupra inutilității „â”-ului, aspect sesizat și de academicieni cunoscuți în secolul trecut, sau față de schimbările inutile ale grafiei ce depind de regimul politic; pentru alții e o formă de semnătură proprie ce o dă deja în teribilism, în aceeași tabără și cu scrierea fără diacritice.--Kunok Kipcsak (discuție) 19 martie 2019 17:24 (EET)

O altă sintagmă, Obiector de conștiință, a scăpat vigilenței numitului Radu Pavel Gheo: nici „obiector” nu apare (încă) în DEX. --Miehs (discuție) 22 martie 2019 08:40 (EET)

Demonstrație elementară pentru formula lui Euler

Există vreo demonstrație elementară pentru formula lui Euler, îndeosebi pentru forma logaritmică obținută de Roger Cotes care e menționată în wikiarticol dar fără detalii despre etapele demonstrației sau cel puțin despre o justificare intuitivă?--109.166.134.178 (discuție) 23 aprilie 2019 00:23 (EEST)

Unitate

Avem 2 articole, Alfabetul chirilic român și Alfabetul chirilic moldovenesc, la care nu există o unitate în ceea ce privește forma adjectivului. Ar putea fi ajustat unul din titluri? Fie „Alfabetul chirilic românesc” fie „Alfabetul chirilic moldovean”? Mie situația actuală mi se pare întrucâtva incoerentă. --Miehs (discuție) 24 aprilie 2019 11:48 (EEST)

Napoli

Cum e corect: napolitani sau napoletani? Bonnaventura

[3] :) --Turbojet  22 mai 2019 01:04 (EEST)

Mulțumesc. Bonnaventura

Transliterare din kazahă

Încerc să traduc articolul en:Kazakhstan Temir Zholy și nu sunt sigur cum ar trebui numit articolul. În kazahă, numele în chirilă este kk:Қазақстан темір жолы, iar transliterarea latină (vezi drop-downul de lângă "Discuție") este Qazaqstan temir jolı (care nu corespunde perfect alfabetului janalif descris în articolul nostru), iar conform transliterării pinyin (despre care eu știam că e pentru chineză) transliterarea ar fi Kazakstan Temir Jole. În plus mai apare și românizarea numelui țării (Kazahstan). Care variantă ar trebui folosită?--Strainu (دسستي‎)  6 mai 2019 23:33 (EEST)

Am publicat traducerea, dar tot sunt curios dacă titlul e corect. Strainu (دسستي‎)  22 mai 2019 09:26 (EEST)

Scuze, n-am văzut întrebarea inițială. Kazahstanul e în curs de adoptare a alfabetului latin, așa că eu la cele câteva articole pe care le avem despre orașe și provincii din Kazahstan am aplicat scrierea adoptată în februarie 2018 (pe care se pare că colegii de la kk.wp încă nu au adoptat-o). În scrierea asta, numele ar fi Qazaqstan temir joly. —Andrei^discuție 22 mai 2019 17:43 (EEST)

Traducere

Bună seara! Vreau să știu cum se tarduce în română „is an edge-on spiral galaxy”. Mulțumesc! FonAfon 18 mai 2019 21:44 (EEST)

Se referă la Înclinație orbitală, subiect tratat în engleză (Orbital inclination), unde se precizează:

The inclination of exoplanets or members of multiple stars is the angle of the plane of the orbit relative to the plane perpendicular to the line-of-sight from Earth to the object.

• An inclination of 0° is a face-on orbit, meaning the plane of its orbit is parallel to the sky.
• An inclination of 90° is an edge-on orbit, meaning the plane of its orbit is perpendicular to the sky.

Deci se referă la o „galaxie spirală cu înclinația orbitală de 90°”, adică perpendiculară pe cer. --Miehs (discuție) 26 mai 2019 09:51 (EEST)

Confuzie

Articolul Rountzenheim poartă titlul unei comune franceze (Rountzenheim) dar tratează ca subiect altă comună franceză (Rott). --Miehs (discuție) 26 mai 2019 09:25 (EEST)

Posibil să se fi aplicat „principiul”:

Ce mi-e Londra, ce mi-e Viena,

Amândouă sunt pe Sena...

--Bătrânul (discuție) 26 mai 2019 10:00 (EEST)

Luciandrei e încă activ, chiar dacă rar, sunt sigur că poate lămuri ce s-a întâmplat. Strainu (دسستي‎)  26 mai 2019 14:12 (EEST)

Iar la Rott, Bas-Rhin se tratează subiectul Roppenheim, la Roppenheim e vorba despre Rohrwiller, la Rohrwiller se vorbește despre Rœschwoog ș.a.m.d. - o babilonie întreagă, greu de corectat. --Bătrânul (discuție) 26 mai 2019 22:23 (EEST)

P.S. La Rountzenheim am corectat cât de cât, dar trebuie verificată infocaseta. --Bătrânul (discuție) 26 mai 2019 22:32 (EEST)

Înseamnă că a fost o eroare în date (au fost decalate probabil). Sugerez să le recream cu un robot. Strainu (دسستي‎)  27 mai 2019 00:36 (EEST)

Poet / un poet

Sunt curios dacă cineva îmi poate oferi vreo sursă pentru afirmația făcută în descrierea acestei modificări. Personal mi se pare că "X este poet, traducător și eseist român" sună ca naiba, în special pentru că pune accentul pe naționalitate, dar poate că o fi o regulă pe care am uitat-o în cele 2 decenii de când n-am mai făcut gramatică. Strainu (دسستي‎)  14 iunie 2019 11:53 (EEST)

Poate doar anonimul respectiv (82.208.141.80). Nu că ar fi perfecte (nimic nu e perfect pe lumea asta...), dar ar trebui să respectăm Manualul de stil și îndrumarea Wikipedia:Articole biografice#Introducerea. --Bătrânul (discuție) 14 iunie 2019 12:26 (EEST)

Da, sună ca naiba. E prima dată când aud că folosirea articolului nehotărât ar avea conotație depreciativă. Cât despre „un calc idiot după limba engleză”, observ că anonimul folosește aici articolul nehotărât, care deci ar da o conotație depreciativă propriei formulări. Iar în limba engleză în asemenea situații se folosește articolul nehotărât. Exemplu la plesneală: en:Winston Churchill; „was British statesman” ar suna ca naiba. -- Victor Blacus (discuție) 14 iunie 2019 14:23 (EEST)

Corectorul 82.208.141.80 „est” (ca să-l citez) în eroare. Când specificăm naționalitatea, pot fi două situații: cu sau fără articol hotărât:

• X este poetul român cel mai celebru
• X este un poet român

Dacă nu se specifică naționalitatea apare și a treia situație:

• X este poet

Singura contribuție reală la articol fusese fără sursă și, într-un fel, mincinoasă: Este organizator al Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași (FILIT). (rezultă că ar fi unicul organizator)

Am reintrodus informația: Florin Lăzărescu este unul dintre fondatorii și organizatorii Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași - FILIT, un proiect finanțat de Consiliul Județean Iași prin Muzeul Național al Literaturii Române din Iași.(Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași, FILIT) --Miehs (discuție) 14 iunie 2019 16:48 (EEST)

Întreb

Pot face aici o propunere de știri? --86.120.150.188 (discuție) 15 iunie 2019 12:06 (EEST)

Am actualizat mesajul. Acum conține linkul relevant.--Mihai (discuție) 16 iunie 2019 17:59 (EEST)

Sf. Dimitrie Basarabov

Marea majoritate a surselor românești indică faptul că aducerea moaștelor Sf. Dimitrie Basarabov la București a fost realizată cu acordul generalului Piotr Saltîkov în timpul Războiului Ruso-Turc (1768-1774). Nu am găsit dovezi că Piotr Saltîkov (feldmareșal din 1759, decedat în 1772) ar fi avut vreo legătură cu acel război, în schimb în acel război au participat alți doi generali cu numele Saltîkov: Ivan și Nikolai. E posibil ca sursele să promoveze o informație eronată și unul dintre ceilalți doi generali să fie cel care și-a dat acordul? Dacă da, care din ei? --Donarius (discuție) 30 iunie 2019 09:19 (EEST)

Tokaji furmint

Se mai găsește acest sortiment în țară? Cândva se vindea la Lidl din producțiile anilor 2013 și 2015 și văd că nu mai aduc de mai bine de 2 ani.--Kunok Kipcsak (discuție) 27 iulie 2019 12:35 (EEST)

Eu am mai găsit la Kaufland, dar anul trecut. Anul acesta nu am mai găsit. Era un vin plăcut (și relativ ieftin...) --Bătrânul (discuție) 27 iulie 2019 18:35 (EEST)

[4]--Strainu (دسستي‎)  27 iulie 2019 20:08 (EEST)

WOW, mulțumesc! Da' ce l-o scumpit dracii... Și eticheta nu-i așa de inspirată cum era cea veche.--Kunok Kipcsak (discuție) 27 iulie 2019 20:17 (EEST)

Cartiere în CI

Citeam la Galați#Cartierele_municipiului că în Galați cartierele ar fi trecute în cartea de identitate. Așa o fi? Pe google nu găsesc nimic. Dacă da, se mai întâmplă asta și în alte locuri?--Strainu (دسستي‎)  8 august 2019 14:20 (EEST)

În Buzău, unele adrese nu aveau stradă și număr, ci doar cartier și bloc. De exemplu, aveam colegi de școală cu domiciliul din CI în „cartier Broșteni, bloc X, apartament N”, fără stradă, fără număr. Afară de Broșteni, mai erau, parcă, vreo două cartiere de blocuri; erau cartiere formate exclusiv din blocuri de 4 etaje, multe întinse pe o arie cu mai multe alei și străduțe între ele. Abia recent am înțeles că primăria a început să se îngrijească să dea nume străzilor și să pună și adresele oficiale într-un stil care să le facă găsibile și de alții decât de cei care cunosc locul. —Andrei^discuție 8 august 2019 14:29 (EEST)

preview

Ciao,

Vreau sa dezactivez preview-urile, aveam doua cand eram cu mouseul peste un interlink wikipedia, l-am dezactivat pe cel cu rotita de settings, dar al doilea tot mai apare. Stie cineva cum dezactivez aceasta tampenie? Basca, previewul ramas imi apare uneori in franceza... --Enegrea (discuție) 29 august 2019 15:46 (EEST)

Dacă aveți bifată opțiunea "Popups" aici puteți încerca să o dezactivați.--Strainu (دسستي‎)  29 august 2019 15:53 (EEST)

Nu e bifat, si oricum ala e pt cel cu rotita de settings. Asa arata previewul ramas:

N-am mai văzut niciodată așa ceva. Sunteți sigur că nu este un soft de pe calculatorul dvs? Puteți deschide o fereastră nouă incognito (Ctrl+Shift+P în Firefox, Ctrl+Shift+N în Chrome) și să încercați de acolo? Dacă așa nu apare, probabil e ceva local. Dacă tot apare, ce sunt meniurile negre din stânga? Poate scrie acolo ceva util...--Strainu (دسستي‎)  29 august 2019 17:30 (EEST)

In Chrome incognito e totul ok, nu mai apare acel al doilea preview, deci probabil ca e ceva local, dar habar nu am ce ar putea fi, numai pe situl Wikipediei se intampla asta. Multumesc oricum.--Enegrea (discuție) 29 august 2019 17:41 (EEST)

Căutați în lista de extensii (scrieți chrome://extensions/ în bara de adrese).--Strainu (دسستي‎)  29 august 2019 17:54 (EEST)

Da, acum e bine, multumesc mult! --Enegrea (discuție) 29 august 2019 18:26 (EEST)

Plagiat

Răzvan Moceanu de la RADOR a publicat articolul PORTRET: Iosif Sava – un aristocrat al muzicii, un jurnalist generos, un interlocutor perfect semnând senin, fără să specifice că l-a preluat de pe Wikipedia. --Miehs (discuție) 18 septembrie 2019 02:42 (EEST)

Consuela Roșu

Există vreo fotografie cu actrița Consuela Roșu, prima soție a lui Iurie Darie?--Kunok Kipcsak (discuție) 18 septembrie 2019 17:44 (EEST)

Substance abuse

Care este echivalentul corect în română? „Abuz de substanțe” este sintagma folosită de o organizație notorie în domeniu din RM, dar aș vrea să mă asigur. //  Gikü  vorbe  fapte  4 octombrie 2019 18:07 (EEST)

@Gikü: e corect, termenul fiind preluat din Clasificarea Internațională a Maladiilor. Vedeți ICD-10 Z81.3 și Z81.4.--Accipiter Gentilis _Q.^(D) 8 octombrie 2019 18:07 (EEST)

obiceiuri

unde pot gasi obiceiuri din maramures? Am cautat si nu am gasit ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Andrei Spatar (discuție • contribuții).

Cred că în Maramureș. Dacă nu aveți drum pe acolo, poate vă ajută cartea aceasta: Ioana Mariș Coroian, Obiceiuri din Maramureș: studiu monografic, Editura Casei Corpului Didactic Baia Mare "Maria Montessori", 2018. Conține bibliografie. ISBN 978-606-701-299-6 --Miehs (discuție) 14 octombrie 2019 11:55 (EEST)

George Topirceanu

Discuție mutată de la Wikipedia:Cafenea

Buna ziua. Pe unele siteuri apare ca tatal lui George Topirceanu se numea Ion, nu Gheorghe. Se stie ceva despre urmasii poetului: fiul Gheorghe a avut copii, nepoti etc? Mersi ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 84.117.77.14 (discuție • contribuții).

Denumiri feminine de profesie

Manechini dezbrăcați

Manechine îmbrăcate

Pentru „femeie care practică medicina” există termenul „doctoriță”, explicat în NODEX ca „Femeie cu studii superioare de specialitate care profesează medicina”. Unii consideră această formă ca depreciativă, fiind percepută de ca un diminutiv (fată-fetiță). De asemenea, există femei care au titlul de doctor în științe, de exemplu, la care femininul ar putea fi „doctoră”, necuprins însă în dicționarele românești. Apare în schimb termenul „doftoroaie” definit în DEX ca 1. Femeie (bătrână) care vindecă bolile cu mijloace empirice. 2. Soție de doctor (1). 3. (Rar) Femeie care practică medicina. Ar fi o soluție rezonabilă?--Miehs (discuție) 14 octombrie 2019 11:55 (EEST)

Daca tot ne-am emancipat, se mai pune problema denumirilor feminine sau masculine? Acum, nu mai zicem „doftoroi” sau „doftoreasă”, dar nu știu cum am putea zice astfel încât să pară cât mai neutru: poate „doctor fără frontiere”. --GEO (discuție) 14 octombrie 2019 14:16 (EEST)

Atunci poate „doctoresă” (după „stewardesă”, prezent în DEX și de ce nu și după „prințesă” care e tot o ocupație/profesie). Sau după modelul „scriitor / scriitoare” ar putea fi aleasă forma „doctor / doctoare”. Ca la "senator / senatoare" (că nu s-a auzit de vreo "senatoriță") --Miehs (discuție) 14 octombrie 2019 14:35 (EEST)

Ceea ce este interesant este ca tot barbatii cauta femininul profesiilor lor ca sa le impace, ele nu fac decat urla discriminare, discriminare, feminism, feminism... Asybaris^aport 14 octombrie 2019 15:03 (EEST)

Conform DEX, „feminism”, substantiv de genul neutru, înseamnă (pe lângă 1. Mișcare socială care urmărește obținerea egalității în drepturi a femeilor cu bărbații, în toate domeniile de activitate. 2. Doctrină care militează pentru emanciparea femeii și extinderea drepturilor ei.) și 3. (Med) Stare patologică la bărbat, caracterizată prin dezvoltarea trăsăturilor sexuale feminine. Sper că nu pentru această din urmă accepțiune a termenului luptă femeile! --Miehs (discuție) 14 octombrie 2019 15:20 (EEST)

Păi... chiar se luptă? Sau este doar o mimă sau o bâză. Nu văd niciuna pe strada să ia la harță pe cineva ca nu îi sunt respectate drepturile. Joacă bâza, totu-i o fiță sociala. Asybaris^aport 14 octombrie 2019 16:01 (EEST)

Pentru fotomodel avem femininul fotomodeală.--Kunok Kipcsak (discuție) 15 octombrie 2019 23:39 (EEST)

Am găsit forma corectă de feminin a substantivelor care denumesc profesii. Zice că ea face bine la limbă. --GEO (discuție) 16 octombrie 2019 02:46 (EEST)

Am pus și niște poze cu manechini și manechine. --GEO (discuție) 16 octombrie 2019 02:46 (EEST)

Raportul este de doi manechini la patru manechine. Trist este că au ajuns "Second hand", după cum scrie în fundal. Se pare că niciuna nu este "fotomodeală"! Probabil au lipsit de la cursul de 4 ore... Iar cele îmbrăcate sunt doar parțial (alegeți dumneavoastră între "îmbrăcate" și "fotomodele") --Miehs (discuție) 16 octombrie 2019 09:25 (EEST)

Eu propun să angajăm o roboată care să ne comunice forma corectă de feminin și pentru termenii din aceste liste:

• Lista paginilor care conțin în titlu termenul „model”
• Lista paginilor care conțin în titlu termenul „top-model”
• Toate paginile care conțin termenul „topmodel”
• Toate paginile care conțin termenul „supermodel”
• Toate paginile care conțin termenul „fashion model”
• Toate paginile care conțin termenul „fotomodel”
  --GEO (discuție) 16 octombrie 2019 13:31 (EEST)

Panel

Ce înseamnă cuvântul „panel” în articolul Wat Paknam Bhasicharoen? --FonAfon (discuție | contribuții) 25 octombrie 2019 21:47 (EEST)

Cel mai probabil e vorba de prima explicație de aici: https://dictionary.cambridge.org/dictionary/english/panel --Kunok Kipcsak (discuție) 25 octombrie 2019 21:51 (EEST)

Grup de lucru ar fi o traducere generică, dar pentru o traducere corectă ar trebui ținut cont probabil de expresia din limba originală--Strainu (دسستي‎)  26 octombrie 2019 00:33 (EEST)