Sari la conținut

Glosar de termodinamică

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Acest glosar conține termeni din termodinamică, fizică moleculară și cristalografie. Pentru termeni din mecanică, electromagnetism, optică sau fizica particulelor elementare, accesați celelalte glosare din categoria Categorie:Glosare de fizică.


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

A[modificare | modificare sursă]


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

B[modificare | modificare sursă]

  • bandă de energie - grup de valori discrete pe care le poate lua energia electronilor de valență (bandă de valență) sau liberi (bandă de conducție) într-un cristal (sinonim: zonă de energie).
  • barostat - instrument folosit pentru controlul și menținerea constantă a presiunii într-un sistem termodinamic.
  • binom de dilatare - expresia , unde este coeficientul de dilatare volumică, iar temperatura.
  • bolometru (sau bolograf) - aparat utilizat pentru determinarea intensității radiației termice prin măsurarea încălzirii unui element sensibil expus radiației.
  • bombă calorimetrică - vas rezistent de metal întrebuințat pentru determinarea căldurii de ardere a unei substanțe; vezi și calorimetru.


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

C[modificare | modificare sursă]

  • cald:
- care are temperatura superioară față de mediul ambiant, de alte obiecte cu care se compară sau față de cea normală a corpului omenesc (fără a fi fierbinte);
- (despre corpuri) care emană căldură.
  • calefacție - formarea unei pături de vapori la suprafața de separație a unui lichid cu un corp solid încins, care împiedică contactul direct al acestora.
  • caloric - care provine de la căldură; care aparține căldurii, care se referă la căldură.
  • calorie - unitate de măsură tolerată a cantității de căldură, care este căldura necesară creșterii temperaturii unui gram de apă de la 14,5 la 15,5 grade Celsius; în SI, 1 calorie = 4,1868 Joule.
  • calorie mare - unitate de măsură tolerată a căldurii numită și kilocalorie: 1 kcal= 1000 cal.
  • calorifer:
- care transportă sau care răspândește căldură.
- instalație producătoare de căldură pentru încălzire (cu abur, apă caldă sau aer cald); radiator al unei astfel de instalații.
  • calorific - care produce căldură.
  • calorifug - (agent sau material) rău conducător de căldură.
  • calorigen - care produce energie calorică.
  • calorimetrie:
- ramură a fizicii experimentale care se ocupă cu măsurarea cantităților de căldură;
- (metodă de) măsurare a schimbului de căldură dintre un corp și mediul ambiant în care acesta se află.
- rezervor metalic în care se încălzește apa (până se transformă în vapori);
- instalație folosită pentru vaporizarea sub presiune a lichidelor, în vederea utilizării vaporilor ca forță motrice, ca agent termic etc.;
- instalație formată dintr-un vas prin care trec o serie de tuburi, folosită la distilarea alcoolului.
- mărime scalară prin care se exprimă transferul de energie între sistemele fizico-chimice sau între diferite părți ale aceluiași sistem în cadrul unei transformări în care nu se efectuează lucru mecanic (sinonim: cantitate de căldură);
- starea sau gradul de încălzire a unui corp; faptul că un corp posedă o anumită temperatură; senzație produsă de corpurile calde; temperatură ridicată.
  • centrală termică - instalație în care se produce căldura care este distribuită prin intermediul unui agent termic (abur, apă caldă etc.) în scopuri tehnologice sau pentru încălzirea încăperilor.
  • ciclu (termodinamic) - succesiune de fenomene, stări, operații prin care trece un sistem termodinamic în evoluția unui proces repetabil, începând de la o anumită situație până când se revine la o situație identică sau asemănătoare cu cea inițială.


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

D[modificare | modificare sursă]

  • defect în cristal - abatere a rețelei cristaline de la configurația ei ideală; principalele tipuri de defecte sunt: electronii liberi și golurile, excitonii, fotonii, fononii, atomii de impuritate, defectele tip Frenkel și Schottky, dislocațiile, particulele nucleare care străbat cristalul.
  • deficit de saturație (sau de umiditate) - diferență dintre tensiunea vaporilor care saturează aerul la o temperatură dată și tensiunea vaporilor existenți în realitate.
  • deficit higrometric - mărime de care depinde viteza de evaporare a apei din atmosferă.
  • deflagrație - ardere explozivă a unui corp (cu flacără sau cu scântei), care se propagă cu viteză relativ mică (mai mică decât viteza sunetului).
  • degradare a energiei - scăderea energiei libere a unui sistem fizic izolat, prin transformări ireversibile care conduc la creșterea entropiei.
  • delicvescență:
- proprietate a unor substanțe solide de a se lichefia lent, absorbind umiditatea atmosferică;
- stare a corpurilor lichefiate ca urmare a absorbirii umidității atmosferice.


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

E[modificare | modificare sursă]


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

F[modificare | modificare sursă]

  • fază (în termodinamică) - parte omogenă dintr-un sistem eterogen, formată din una sau din mai multe specii de molecule, care poate fi separată prin mijloace mecanice; vezi și transformare de fază.
  • fază (în mecanica statistică) - stare microscopică a unui sistem termodinamic la un moment dat, caracterizată prin valorile coordonatelor și a impulsurilor canonice ale punctelor materiale care îl alcătuiesc.
  • fierbător - aparat care servește la fierberea unor lichide.
  • fierbere - procesul de trecere a unui lichid în stare de vapori, sub acțiunea căldurii în întreaga masă a [[lichidului.
  • frigorigen - (substanță, dispozitiv) care poate produce frig; vezi și: agent frigorigen, instalație frigorigenă.
  • funcție de proces - proprietate a unui proces termodinamic care depinde de calea urmată în spațiul stărilor termodinamice, nu doar de starea curentă.
  • funcție de stare - funcție care leagă mai mai mulți parametri de stare sau și alte mărimi care depind doar de echilibrul curent al stării termodinamice a sistemului.


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

G[modificare | modificare sursă]


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

H[modificare | modificare sursă]


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

I[modificare | modificare sursă]

  • instalație frigorifică - sistem tehnic alcătuit dintr-un agregat frigorigen, o încăpere răcită, o instalație de comandă și de control și dispozitive anexe, utilizat pentru răcire.
  • instalație frigorigenă - parte componentă a unei instalații frigorifice, în care, prin consum de energie, agentul frigorigen își modifică continuu starea de agregare, producând frig.
  • inversie - vezi temperatură de inversie.
  • inversiune termică - fenomen termic meteorologic care constă în creșterea cu înălțimea a temperaturii în troposferă, în mod invers față de situația normală.
  • izobară:
- curbă ce reprezintă variația parametrilor termodinamici ai unui sistem termodinamic într-o transformare izobară;
- (despre o transformare termodinamică) când presiunea sistemului rămâne constantă (proces izobar).
  • izocoră:
- (despre transformări de stare) care se desfășoară la un volum constant;
- curbă ce reprezintă legătura între variațiile parametrilor termodinamici ai unui sistem termodinamic într-o transformare izocoră.


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

J[modificare | modificare sursă]


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

K[modificare | modificare sursă]


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

L[modificare | modificare sursă]


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

M[modificare | modificare sursă]


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

N[modificare | modificare sursă]


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

O[modificare | modificare sursă]


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

P[modificare | modificare sursă]


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

R[modificare | modificare sursă]


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

S[modificare | modificare sursă]

  • sistem termodinamic - corp macroscopic sau ansamblu de corpuri macroscopice bine delimitate și al căror schimb de energie cu mediul este studiat în termodinamică.
  • stare de agregare - fiecare dintre stările de consistență și rezistență diferite sub care se pot prezenta substanțele și anume: solidă, lichidă, gazoasă sau plasmă.
  • stare staționară - stare a unui sistem termodinamic sau a unui proces în care parametrii de stare ai sistemului rămân constanți în timp.
  • stare termodinamică⁠(en)[traduceți] - ansamblul parametrilor de stare (presiune, temperatură, volum etc.) care definesc un sistem termodinamic la un moment dat.
  • stare tranzitorie - stare în care cel puțin un parametru de stare al unui sistem termodinamic variază în timp; de obicei este o stare intermediară până când sistemul ajunge într-o stare de echilibru termodinamic.


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

T[modificare | modificare sursă]

- ramură a fizicii care are studiază procesele ce se desfășoară în mașinile și instalațiile termice, procese în care transferul de energie între corpuri se face sub formă de căldură și lucru mecanic;
- ramură a tehnicii care studiază utilizarea căldurii în scopuri industriale sau casnice.


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

U[modificare | modificare sursă]


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

V[modificare | modificare sursă]


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

Z[modificare | modificare sursă]


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Alexandru Dănescu, Dan Ștefănescu, Dragoș Sfințeanu, Mircea Marinescu, Ioan Ganea, Stoian Petrescu (coordonatori), Lexicon de termodinamică și mașini termice: Vol I A–E, București: Editura tehnică, 1985
  • Alexandru Dănescu, Dan Ștefănescu, Dragoș Sfințeanu, Mircea Marinescu, Ioan Ganea, Stoian Petrescu (coordonatori), Lexicon de termodinamică și mașini termice, vol II F–N, București: Editura tehnică, 1987
  • Dan Ștefănescu, Dragoș Sfințeanu, Mircea Marinescu, Ioan Ganea, Stoian Petrescu (coordonatori), Lexicon de termodinamică și mașini termice, vol III O–R, București: Editura tehnică, !990, ISBN: 973-31-0221-0
  • Dan Ștefănescu, Dragoș Sfințeanu, Mircea Marinescu, Ioan Ganea, Stoian Petrescu (coordonatori), Lexicon de termodinamică și mașini termice: Vol. IV S–Z, București: Editura tehnică, 1991, ISBN: 973-31-0223-7
  • Dicționar de fizică, Editura Enciclopedică Română, 1972

Acest articol conține text din Dicționarul enciclopedic român (1962-1966), aflat acum în domeniul public.