Județul Timiș

Timiș

— Județ —

Vedere a satului Charlottenburg din județul Timiș

Stemă

Timiș (România)

Poziția geografică în România

Coordonate: 45°47′N 21°21′E / 45.78°N 21.35°E

Reședință

Componență

2 municipii
8 orașe
89 Comune

Guvernare

- președinte al Consiliului Județean Timiș[*]

Alin-Adrian Nica^[1] (FD, 2020)

- Prefect

Mihai Ritivoiu (2022)

Suprafață

- Total

8.696,7 km²

Populație (2020)

- Total

▲ 758.380 locuitori

- Densitate

78,6 loc./km²

Fus orar

UTC+2

Prefix telefonic

+40 256/356

Indicativ autovehicule

TM

Locul după populație

4

Prezență online

www.cjtimis.ro
GeoNames

OpenStreetMap relation

Harta României cu județul Timiș indicat

Timiș este un județ așezat în partea de vest a României, în centrul provinciei istorice Banat. Reședința lui este municipiul Timișoara, capitala regiunii de Vest și cel mai mare și important oraș al macroregiunii de dezvoltare Sud-Vest a României.

Geografic, este cel mai vestic județ al țării. Se învecinează cu județele Arad, Caraș-Severin și Hunedoara, precum și cu districtele Banatul de Sud, Banatul Central și Banatul de Nord din Serbia și cu județul Csongrád-Csanád din Ungaria, cu care formează frontiere de stat.

Teritorial, este cel mai mare județ al României, cu 8.696,7 km² (3,65% din suprafața întregii țări). A fost înființat în anul 1968 prin reorganizarea teritorială a regiunii Banat (cu părți din raioanele Arad, Bozovici, Caransebeș, Ciacova, Făget, Gătaia, Jimbolia, Lipova, Sânnicolau Mare și Timișoara).

Cea mai mare parte a teritoriului județului de azi a făcut parte din județul Timiș-Torontal, ținutul Timiș, regiunea Timișoara, precum și din comitatul Timiș, la care se adaugă actuala zonă metropolitană Timișoara. În plan european, județul face parte din euroregiunea DKMT.

La o distanță de 34, respectiv 25 de km de Timișoara se află stațiunile turistice Buziaș și Băile Călacea, menționate încă de pe vremea romanilor pentru proprietățile curative ale apelor termo-minerale din zonă ^[2]^[3], iar regiunile viticole Recaș și Silagiu sunt recunoscute pe plan intern și internațional pentru vinurile produse aici.^[4]^[5]

Timișul este județul cu cea rapidă urbanizare din România, trendul demografic fiind în creștere, datorită fenomenului de migrație internă și navetism, corelat cu dezvoltarea economică accelerată a Timișoarei.^[6] Timișul este din anul 2023 cea mai mare piață de real-estate din România, cu 1.459 de proiecte în execuție și pregătire.^[7]

Conform datelor oficiale furnizate de Banca Mondială, Timișoara este orașul cu cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană.^[8] În clasamentul mondial al calității vieții realizat de platforma Numbeo, Timișoara se află pe primul loc în România și pe locul 84 în lume, imediat după Philadelphia și Birmingham, și peste Lisabona, Bruxelles sau Manchester.^[9]

Este singurul oraș din România inclus de publicația Time în topul destinațiilor turistice din lume, alături de Washington, D.C., Barcelona sau Napoli.^[10] A fost desemnat cel mai bun oraș de city-break din Europa în anul 2023.^[11]

Timișoara are cea mai dinamică economie din România și cel mai mare aflux de investiții dintre orașele regionale ale țării, având cea mai ridicată rată antreprenorială din Regiunea de Vest și un sistem de Startup-uri în plină dezvoltare.^[12] Timișoara este cel mai bun oraș pentru afaceri din România, conform companiei Forbes.^[13] Este singurul oraș din Europa de Est cu grad investițional AAA, calculat de agenția Fitch Ratings.^[14]

Tendința se va accentua odată cu aderarea României la Spațiul Schengen și celelalte structuri euro-atlantice, datorită proximității imediate la graniță și accesului rapid al Timișului la piețele din Occident și Balcanii de Vest.^[15]

Reședința Timișoara a fost în anul 2016 primul oraș Capitală a Tineretului din România ^[16]; în anul 2023 a fost Capitală Europeană a Culturii, alături de orașele Eleusina și Veszprém ^[17]; iar pentru anul 2028 candidează la titlul de Regiune Gastronomică Europeană din partea României.^[18]

Etimologie

Numele județului provine de la denumirea râului Timiș. Conform dicționarului etimologic al lui Kiss Lajos, probabil că numele râului vine din limba dacă: thibh-isjo (în traducere „mlăștinos”).^[19]

La sosirea slavilor de nord, acest cuvânt a fost folosit ca și Tamiș. Acesta a fost preluat de maghiari prin Temes, de germani prin Temesch și de români prin Timiș.^[19] În perioada romană, Timișul a fost numit Tibisis sau Tibiscus.

Stema

Stema județului Timiș se compune dintr-un scut tăiat; în partea superioară, pe câmp roșu, un leu din aur ieșind din crenelurile unui zid din aur zidit; leul ține și de o sabie încovoiată, cu vârf lat, din argint; în colțul din dreapta sus se află un soare din aur, iar în stânga sus, o lună din argint în creștere. În partea inferioară, pe câmp albastru este reprezentată o fascie undată din argint.^[20]

Semnificațiile elementelor însumate

Leul cu braț înarmat, caracteristic Banatului Timișan, simbolizează apărătorii ținutului și ai creștinătății împotriva armatelor otomane. Leul poartă sabia lui Pavel Chinezu, comite de Timiș, neînvins în luptele în care a comandat oștile, autorul celebrei bătălii de la Câmpul Pâinii, una din cele mai răsunătoare victorii împotriva turcilor din istoria României.
Zidul din aur simbolizează cetatea Timișoarei.
Soarele din aur simbolizează, prin poziția sa, țelurile înalte pentru care au luptat eroii acestui ținut.
Luna din argint reprezintă perechea soarelui.
Fascia undată din argint, pe câmp albastru, simbolizează râul Timiș, cel care dă numele județului.

Variante vechi ale stemei

în perioada interbelică
în perioada comunistă

Geografie

Vezi și: Județul Timiș-Torontal (interbelic).

Timișul este cel mai întins județ al României, ocupând 8.696,7 km², respectiv 3,65% din suprafața țării. Este intersectat de paralela de 46° lat. N, de meridianul de 21° long. E și de 22° long. E. Pe teritoriul său se găsește cel mai vestic punct al României, respectiv Beba Veche, la 20°15'44", în punctul Triplex Confinium.^[21]

Prin poziția sa geografică, aproape o treime din limitele județului constituie în același timp și frontiere de stat. Astfel, în partea de nord-vest, se învecinează cu județul Csongrád-Csanád (Ungaria), 18 km din această frontieră fiind pe râul Mureș. La sud-vest, între Beba Veche și Lățunaș, județul Timiș se învecinează cu Provincia Autonomă Voivodina (Serbia). Legătura terestră cu județele țărilor învecinate este asigurată de punctele de trecere a frontierei de la Cenad, respectiv cele de la Stamora Moravița, Jimbolia (deschise non-stop), Valcani, Lunga și Foeni (deschise între orele 8-20). Județele române vecine cu județul Timiș sunt Arad la nord, Hunedoara la est și Caraș-Severin la sud-est.

Județul Timiș face parte din Euroregiunea Dunăre–Criș–Mureș–Tisa (DKMT), regiune transfrontalieră ce se întinde pe 71.879 km și cuprinde o populație de 6 milioane de locuitori.^[22]

Relief

Câmpia Jimboliei

Dealurile Lipovei

Teritoriul județului Timiș cuprinde toate formele de relief, cu altitudini care pleacă de la 75 m în Lunca Timișului și ajung la 1.384 m în vârful Padeș din Munții Poiana Ruscă. Câmpia de Vest, aparținând Bazinului Panonic, ocupă aproximativ 6.700 km², reprezentând 77,2% din suprafața județului. Dealurile de Vest, de orogeneză hercinică, cu înălțimi cuprinse între 300 și 600 m, ocupă aproximativ 1.650 km² respectiv 19,01% din suprafață. Munții Poiana Ruscă, aparținând grupei Carpaților Occidentali acoperă o suprafață de cca. 350 km², respectiv 3,50% din suprafața totală a județului.^[23]

Hidrografie

Județul Timiș are o rețea hidrografică codificată de 3.104 km. Rețeaua hidrografică a județului Timiș este compusă din două bazine hidrografice: Bega–Timiș–Caraș și Mureș. Cele mai importante râuri din acest județ se consideră a fi: Bega, Bega Veche, Timiș, Bârzava, Moravița, Nădrag din bazinul hidrografic Bega–Timiș–Caraș și Aranca din bazinul hidrografic Mureș.^[21]

În județul Timiș există numeroase lacuri, cel mai mare fiind Surduc (530 ha), totodată cel mai mare lac din vestul României. Alte lacuri mari sunt Satchinez (40 ha), Becicherecu Mic (33 ha), etc. Dintre lacurile artificiale pot fi enumerate: Timișoara (115 ha), Jimbolia, Cărpiniș, Deta, Banloc, Lovrin, Biled, Sânnicolau Mare, Diniaș, Partoș, Urseni, Nădrag, Dumbrăvița, Surducu Mic, etc. În județ sunt și două lacuri cu apă geotermală (25°C) și unul cu apă minerală la Românești lângă peșteră, cu o suprafață de 100 m² și vulcanul noroios de la Forgaci, (Vulcanul Noroios de tip „grifon” de la Forocici) în valea Magheruș, de 85 m².^[21]

Soluri

Cea mai mare parte a județului este ocupată de solurile zonale și anume, în partea de nord-vest apar cernoziomuri levigate și cernoziomuri de fânețe, apoi în zona deluroasă se succed de la vest spre est diferite tipuri de soluri silvestre, între care predomină cele brune. Solurile brun-închise, solurile cenușii și brun-roșcate ocupă suprafețe în jumătatea vestică. Solurile silvestre podzolite se dispun sub forma unei benzi aproape continue în colțul sud-estic al județului. Solurile de munte (silvestre-brune, brun-gălbui podzolite și brun-acide), dezvoltate sub păduri și pajiști secundare, apar pe o suprafață montană, în partea de est a județului. Solurile azonale ocupă suprafețe reduse, insulare, dintre acestea o extindere mai mare având-o lăcoviștile, semilăcoviștile și humicogleicele, urmate de smolnițe, în jumătatea sudică, apoi rendzinele brune, roșii-brune și terra rossa, în partea de est. Solonețurile sunt răspândite în jumătatea de vest, iar solurile erodate și rogosolurile, în bazinul râului Bega.

Solul județului Timiș oferă condiții prielnice pentru cultura plantelor agricole, îndeosebi pentru cultura cerealelor, dar și a plantelor tehnice și furajere, a pomilor fructiferi și viței de vie.^[24]

Resurse naturale

În subsolul județului Timiș se găsesc zăcăminte de lignit (Sinersig), bazalt (Lucareț–Șanovița), mangan (Pietroasa), argilă (Biled, Cărpiniș, Jimbolia, Lugoj și Sânnicolau Mare), țiței și gaze (în zona de vest a județului), nisip (Șag) și nisip pentru sticlă (Groși–Făget, Tomești și Gladna). Se exploatează, de asemenea, ape minerale la Buziaș, Călacea, Ivanda, Bogda și Timișoara.^[25]

Flora

Corespunzător reliefului și factorilor fizico-geografici, ca urmare a situării într-o regiune de interferență a elementelor central-europene cu cele submediteraneene, atlantice, continentale pontice și circumpolare, județul Timiș are o vegetație complexă și variată. În județ se regăsesc trei din cele cinci bioregiuni geografice desemnate la nivel național, respectiv bioregiunea panonică, continentală și alpină.^[26]

În accepțiunea fitogeografică generală, partea centrală și de vest a zonei de câmpie a județului Timiș se încadreaza în zona de silvostepă, cu toate că, pe fondul unei aridizări climatice, se constată o extindere a elementelor specifice stepei: specii de Festuca valesiaca, Festuca suleata, Festuca pseudovina, numeroase plante cu bulb, labiate, papilionacee și alte ierburi xeromezofile ce alcătuiesc pajiști stepice. Zona de silvostepă este reprezentată prin asociații care se întrepătrund cu terenurile cultivate. Ea se extinde în campie și pătrunde adânc în cadrul dealurilor pe culoarele largi de vale, cu excepția golfului de câmpie al Făgetului, copiind cu multă fidelitate configurația reliefului. În zona deluroasă, contactul cu pădurile de foioase este puternic modificat de activitatea antropică. În prezent, silvostepa a fost înlocuită, în cea mai mare parte, cu culturile de câmp; cele rămase sunt puternic transformate datorită pășunatului în pădure și exploatărilor forestiere. Din pădurile xerofile caracteristice silvostepei s-au păstrat doar câteva pâlcuri în apropiere de Murani, Banloc, Denta, Deta și Macedonia. Astfel, în Câmpia Gătaiei, de exemplu, gradul de împădurire este de 7%, în golful de câmpie al Lugojului de 5%, în Câmpia Timișului de 4%, în Câmpia Vingăi de 3%, iar în Câmpia Torontalului de numai 0,3%. Există și tufișuri de arbuști compuse din porumbar (Prunus spinosa), păducel (Crataegus monogyna) și lemn câinesc (Ligustrum vulgare).^[27]

Fagul are un areal foarte larg, putând coborî, în condiții staționale specifice, până la 200–250 m și urca, în masiv, până la limita altitudinală a județului. Cerul prezintă și el un areal destul de larg, întinzându-se de la câmpie (90–100 m altitudine absolută) până în regiunea „submontană” (500–600 m), pe versanți însoriți și soluri scheletice. În acest interval altitudinal, cerul se asociază cu alte specii caracteristice zonei, cu stejarul, gorunul, gârnița și chiar cu fagul. În zona de deal din bazinul superior al râului Bega este caracteristică alternanța pădurilor de fag (pe versanții umbriți) cu păduri de gorun (pe cei însoriți). La altitudini mai mari se asociază bradul (Abies alba) și molidul (Picea abies), iar în unele locuri, alături de speciile autohtone, se află câteva conifere străine plantate: Pinus nigra, Pinus strobus, Pseudotsuga menziensi etc.^[27]

Subzona cereto-gârnițetelor ocupă, în general, câmpiile înalte și porțiunile cu fragmentare slabă-medie ale piemonturilor joase (aproximativ între 100–300 m). În Dealurile Buziașului se întâlnesc, în general, cereto-gârnițete (Quercus cerris, Quercus frainetto) sau cerete pure. Aceeași compoziție floristică dar în proporții diferite apare și în Dealurile Surducului, Sacoșului sau piemontul Poiana Ruscă unde predomină gorunul, cerul și gârnița, formând areale mai mari pe versanții însoriți. Dintre speciile de amestec mai frecvente sunt ulmul (Ulmus minor), jugastrul (Acer campestre) și sorbul (Sorbus torminalis). Acest tip apare și în Câmpia Timișului și Câmpia Bârzavei.^[27]

Vegetația de sărătură ocupă suprafețe mici, în jurul lacurilor și izvoarelor sărate sau în locuri depresionare, cu sol sărăturat, din Câmpia Banatului. Speciile halofile caracteristice sunt Puccinelia distans, Obione pedunculata, Festuca pseudovina etc. Vegetația luncilor din lungul râurilor Timiș, Bârzava și Mureș, în Câmpiile Timișului și Moraviței, a fost transformată prin acțiunile de îndiguire, desecare, crearea de lacuri de acumulare, legumicultura intensivă etc. Totuși, local s-au mai păstrat unele păduri de luncă, alcătuite din zăvoaie de salcie (Salix alba, Salix fragilis, Salix trianda) și plop (Populus alba), dar și arbuști ca sânger, călin, crușin, lemn câinesc, soc negru, măceș etc. Există și vegetație de nisip cu Festuca vaginata, pâlcuri de salcâm plantat etc. Vegetația de mlaștini și lacuri este dispusă în fâșii, după gradul de umezeală (pipirig, rogoz, papură și stuf la mal, iar spre interior nufăr, iris, albăstriță de apă etc.).^[27]

La nivelul județului Timiș sunt desemnate un număr de 45 arii naturale protejate (arii naturale protejate de interes național, internațional, comunitar, județean și local), arii ale căror limite se găsesc localizate integral sau parțial pe teritoriul județului. Suprafața cuprinsă în ariile naturale protejate este de 134.766,49 ha, reprezentând aproximativ 13% din suprafața județului.^[28]

Faună

În ceea ce privește fauna, pe teritoriul județului Timiș sunt prezente trei unități zoogeografice: provincia dacică, provincia panonică și provincia moesică. Teritoriul județului Timiș este traversat de două din cele 10 drumuri de migrație a păsărilor în România: drumul panono-adriatic și drumul panono-bulgar.^[27]

Fauna stepei și silvostepei a suferit puternice modificări, în sensul că numărul speciilor și densitatea acestora au scăzut datorită intervenției antropice. Dintre mamifere se remarcă prezența rozătoarelor: popândăul (Citellus citellus), hârciogul (Cricetus cricetus), cățelul pământului (Sphalax leocodon), șoarecele de câmp (Microtus arvalis), iepurele etc. Dintre păsări pot fi amintite: prepelița, potârnichea, sitarul, cristeiul roșu etc. Pe teritoriul județului Timiș nu s-a mai semnalat prezența dropiei (Otis tarda). Dintre răpitoarele de zi pot fi amintite șorecarul mare (Buteo buteo) și șorecarul încălțat (Buteo lagopus), iar dintre cele de noapte, bufnița și ciuful.

Asociația faunistică specifică pădurilor de stejar este compusă din ierbivore precum căprioara (în pădurile de luncă de la Sânnicolau Mare, Bazoș, Banloc și Jimbolia), cerbul lopătar (introdus în pădurile de la Bazoș și Pișchia), unele carnivore (vulpe, dihor, hermelină, nevăstuică, pisică sălbatică), apoi iepurele, veverița etc. De dată recentă este introducerea muflonului (Ovis musimon) în rezervația de vânătoare de la Charlotenburg, în Dealurile Lipovei. Dintre păsări sunt relativ frecvente: ciocănitoarea verzuie, șoimul rândunelelor, cucuveaua pitică, turturica, botgrosul, sturzul cântător, mierla neagră, pițigoiul mare, privighetoarea, egretele, porumbelul de scorbură, grangurul, dumbrăveanca, fazanul (colonizat în pădurile de lângă Timișoara, Pișchia și Macedonia).^[27]

Fauna piscicolă aparține de două zone: mreana (în est) și crapul (în vest). În cadrul zonei mrenei (Barbus barbus) se mai găsesc: scobar, clean, morunaș, somn, obleț, răspăr. În cadrul zonei crapului (Cyprinus carpio) se mai găsesc: plătică, babușcă, obleț, caras, știucă, porcușor de șes si, mai recent, au fost colonizați bibanul soare și somnul pitic. În apele cu pantă foarte mică, în canaluri, domină bibanul, babușca și carasul. În lacuri, în afară de crap, se află țipar și lin. Există și unele mamifere acvatice, unele cu blană prețioasă, ca vidra de râu (Lutra lutra) și bizamul (scăpat din crescătoriile din Ungaria). Avifauna se compune din rațe și gâște sălbatice, stârci, egrete, lișițe, iar în bălțile de la Cerneteaz, Satchinez și Becicherecu Mic trăiește gușul vânat (Luscinis svecica), o specie rară pentru fauna României.^[27]

Climă

Climatul este unul temperat-continental, cu influențe mediteraneene și oceanice, datorită faptului că Banatul se găsește la adăpostul lanțului carpatic, care oprește masele de aer rece dinspre nord și nord-est și permite pătrunderea celor maritime dinspre sud-vest și vest. Temperatura medie anuală a aerului depășește 11°C în câmpie și 10°C în regiunea dealurilor Lipovei. Maxima absolută de 42°C a fost înregistrată în 1952, la Teremia Mare și în anul 2000, la Timișoara, iar temperatura minimă absolută de -39,9°C, în 1942, la Lugoj. Intervalul de zile fără îngheț depășește 195 de zile în vest și 180 de zile în est.^[24]

Precipitațiile atmosferice prezintă variații ample de peste 80 mm chiar în cadrul ținutului cu climă de câmpie și creșteri importante pe dealurile din est. Maximul pluviometric se produce în luna iunie, ca urmare a intensificării activității ciclonice din nordul Oceanului Atlantic sau din bazinul Mării Mediterane. Durata medie anuală este de 29,8 zile la Timișoara și crește la 40–50 de zile pe dealurile din est. Grosimile medii ating maximum 8 cm în ianuarie și cca. 10 cm în est.^[21]

Vântul bate în câmpie dominant dinspre nord, în timp ce sudul județului este frecvent bântuit de vântul cald și uscat numit coșava.^[24]

În județul Timiș își desfășoară activitatea cinci stații meteorologice: Timișoara (alt. 86 m), Sânnicolau Mare (alt. 85 m), Banloc (alt. 83 m), Jimbolia (alt. 79 m) și Lugoj (alt. 123 m), toate fiind situate în zona de câmpie din Banat.^[21]

Temperaturi – medii lunare și anuale (°C)
Luna	Ian.	Feb.	Mar.	Apr.	Mai	Iun.	Iul.	Aug.	Sep.	Oct.	Nov.	Dec.	Anual
Stația	Ian.	Feb.	Mar.	Apr.	Mai	Iun.	Iul.	Aug.	Sep.	Oct.	Nov.	Dec.	Anual
Timișoara	-1,1	1,3	5,8	11,1	16,4	19,4	21,2	20,7	16,3	11,2	5,8	1,2	10,9
Sânnicolau Mare	-1,5	0,9	5,5	11,1	16,6	19,7	21,4	21,1	16,7	11,2	5,3	0,3	10,7
Banloc	-1	1,4	5,8	11,2	16,6	19,8	21,5	21,1	16,6	11,4	5,9	1,1	10,9
Jimbolia	-0,4	1,5	5,5	11,3	16,9	20	22	21,6	16,3	11,2	5	0,1	10,9
Lugoj	-0,9	1,4	5,7	10,9	16	19	20,7	20,2	16	10,9	5,8	0,9	10,6

Regimul precipitațiilor – medii lunare și multianuale (mm)
Luna	Ian.	Feb.	Mar.	Apr.	Mai	Iun.	Iul.	Aug.	Sep.	Oct.	Nov.	Dec.	Anual
Stația	Ian.	Feb.	Mar.	Apr.	Mai	Iun.	Iul.	Aug.	Sep.	Oct.	Nov.	Dec.	Anual
Timișoara	39,8	36	36,7	48,7	64,6	76,1	63	49,8	40,3	38,9	48,2	49,8	591,9
Sânnicolau Mare	33,8	28,7	32,7	42,5	55,3	79,6	53,7	48,2	36,6	29,8	41	45,6	527,5
Banloc	36,4	36,7	35,5	49,4	72	79,4	55,9	57,5	41,3	38,5	45,2	49,6	597,4
Jimbolia	33,8	38,9	33,2	45	58,2	70,8	51,7	50,6	41,2	46,4	44,7	47,2	566,7
Lugoj	48,3	40	40,7	55,4	79,8	90,8	63,5	56,7	47,1	44	48,2	57,5	672

Demografie

Direcția de Evidență a Persoanelor Timiș are sediul în Timișoara, pe strada Franz Liszt nr. 3.^[29]

Conform recensământului efectuat în 2011, populația județului se ridică la 683.540 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 677.926 de locuitori.^[30]

La 1 ianuarie 2020, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, populația județului Timiș era de 758.380 de locuitori, 366.159 de sex masculin și 392.221 de sex feminin, ceea ce îl face al patrulea județ ca populație din România după Iași (903.634 locuitori), Prahova (777.529 locuitori) și Constanța (760.549 locuitori). Populația urbană din Timiș depășește 62%, valoare cu șapte puncte procentuale peste ponderea populației urbane a României. Populația urbană din județ a fost preponderent majoritară în ultimii 20 de ani, în ciuda fluxurilor migrației de revenire în rural, în perioadele de recesiune economică a orașelor. Pe grupe de vârstă, în 2020 majoritatea populației (52,25%) avea între 15 și 49 de ani. Populația tânără (sub 14 ani) reprezenta 14,03% din total, iar cea bătrână (peste 65 de ani) 14,97%. Procesul îmbătrânirii populației este mai intens la femei decât la bărbați, datorită speranței de viață mai mari a populației feminine și mai intens în mediul urban comparativ cu cel rural, datorită speranței de viață mai mari în localitățile urbane.^[31]

Evoluție demografică

Comunele cu creșteri de populație sunt în jur de 40% din total, iar cele cu creșterile cele mai accentuate sunt grupate în jurul municipiului Timișoara: Dumbrăvița (102,6%), Ghiroda (20,4%), Remetea Mare (16,8%), Moșnița Nouă (27,9%), Sacoșu Turcesc (20,1%), Giroc (54,4%), Șag (15,4%), Sânmihaiu Român (40,8%), Săcălaz (16,8%), Dudeștii Noi (17,1%) și Sânandrei (16,1%). Dintre orașe, Jimbolia înregistrează o creștere de populație mai semnificativă (14,4%).^[30]

Comunități etnice

După etnie, populația județului Timiș este relativ diversificată comparativ cu structura la nivel național. La recensământul din octombrie 2011, cea mai mare parte a locuitorilor județului (80,58%) s-au declarat ca fiind români. Aceștia sunt urmați de maghiari (5,16%), sârbi (2,12%), romi (1,47%), germani (1,24%), ucraineni (0,87%) și bulgari (0,65%), dintre etniile care au o pondere peste 0,5% din populație. Distribuția pe medii a etniilor arată că romii și ucrainenii sunt plasați majoritar în rural, pe când restul etniilor au reprezentanți stabiliți majoritar în mediul urban.^[30]

Conform Recensământului din 2021 județul Timiș are o populație de 650.533 cu o majoritate de români (74,44%) și minorități de maghiari (3,27%), romi (1,91%), sârbi (0,99%), germani (0,72%), ucraineni (0,64%), bulgari (0,5%), alte etnii (0,49%) și necunoscută (17,04%).^[32]

Recensământ		Evoluția istorică a principalelor etnii^[33]
An	Populație	Români	Maghiari	Romi	Sârbi	Germani	Ucraineni	Bulgari	Slovaci	Evrei
1880	454.205	200.834	33.947	31.316	—	171.599	64	—	3.549	—
1900	541.849	221.305	70.338	30.939	—	201.795	69	—	2.911	—
1930	559.591	236.305	84.756	27.075	8.090	178.238	1.399	7.527	3.919	9.768
1941	578.881	263.474	74.745	—	—	176.732	—	—	—	—
1956	568.881	325.834	77.530	23.781	6.089	114.194	1.405	7.440	2.667	7.378
1966	607.596	378.183	76.183	22.709	4.637	109.315	1.780	7.509	2.300	2.909
1977	696.884	472.912	77.525	20.891	9.828	98.296	3.773	7.151	2.128	1.799
1992	700.033	561.200	62.866	17.144	14.836	26.722	6.468	6.466	2.229	625
2002^[34]	677.926	565.639	50.556	13.273	16.084	14.174	7.321	5.562	1.908	441
2011	683.540	550.836	35.295	10.102	14.525	8.504	5.950	4.478	1.424	220
2021	650.533	484.243	21.285	12.438	6.447	4.684	4.131	3.244	939	144

Religii

Conform recensământului din 2011 cei mai mulți dintre locuitorii județului Timiș s-au declarat ortodocși (74,25% din populație). 7,98% s-au declarat romano-catolici, 3,82% penticostali, 1,37% reformați, 1,27% baptiști și 1,21% greco-catolici.^[35] De asemenea, 0,12% din populație nu are o religie, iar 0,16% se declară atei.^[36]

Timișoara este reședința Arhiepiscopiei Timișoarei, scaunul Mitropoliei Banatului. Arhiepiscopia își are jurisdicția asupra teritoriului județului Timiș, care este împărțit în 273 de parohii organizate în șase protopopiate:

Timișoara I
Timișoara II
Lugoj
Făget
Deta
Sânnicolau Mare

Politică și administrație

Consiliul Județean Timiș are sediul pe Blvd. Revoluției din 1989, nr.17.^[37]

Județul Timiș este administrat de un consiliu județean format din 36 consilieri. În urma alegerilor locale din 2024, consiliul este prezidat de Alfred-Robert Simonis de la PSD, iar componența politică a Consiliului este următoarea:^[38]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Alianța PSD-PNL	20
	Alianța Dreapta Unită	11
	Alianța pentru Unirea Românilor	5

Infrastructură

Transport rutier

Autostrada A1 în apropiere de Timișoara

Coridorul TEN-T Orient-Est mediteraneean Dresda-Istanbul tranzitează județul Timiș pe relația nord-est

Direcția Regională de Drumuri și Poduri are sediul în Timișoara, pe strada Coriolan Băran nr. 18.^[39]

Județul Timiș este traversat de trei drumuri europene majore și de Coridorul IV de transport paneuropean (rutier și feroviar) – cea mai importantă axă de transport a României, datorită situării pe rețeaua transeuropeană TEN-T.

Transportul județean, național și internațional de călători este deservit de autocarele și microbuzele companiilor private, prin autogările existente, ce oferă servicii de carpooling și curse zilnice spre destinații din Europa, cum ar fi Flixbus.

Legăturile interjudețene și intrajudețene sunt asigurate de drumurile naționale principale șisecundare din care se desprinde o rețea densă de drumuri locale. Drumurile naționale aveau în județul Timiș în anul 2013 o lungime de 533,8 km, cele județene 1.273,7 km, iar cele comunale 1.108,6 km. Lungimea autostrăzilor în funcțiune în septembrie 2021 era de 106 km.^[40]

Timișul este conectat la rețeaua de drumuri europene, respectiv naționale, prin următoarele căi rutiere:

Categorie	Drum	Observații
Autostrăzi	A1	parte a Coridorului IV paneuropean;
	A6	parte a traseului transeuropean Via Carpatia;
Drumuri europene	E70	Tbilisi - Batumi - Trabzon - Istanbul - Varna - Ruse- București - Craiova - Timișoara - Deta > Vârșeț - Panciova - Belgrad - Zagreb - Ljubljana - Trieste - Veneția - Padova - Verona - Brescia - Torino - Lyon- Saint-Étienne - Bordeaux - Bilbao - Gijón - A Coruña;
	E671	Timișoara - Arad - Chișineu-Criș - Carei - Satu Mare;
	E673	Lugoj - Făget - Margina - Ilia;
Drumuri naționale
Drumuri naționale principale	DN6	București - Alexandria - Roșiorii de Vede - Caracal - Craiova - Filiași - Strehaia - Drobeta-Turnu Severin - Porțile de Fier - Orșova - Băile Herculane - Caransebeș - Lugoj - Recaș - Timișoara - Sânnicolau Mare > Macău - Seghedin - Kecskemét - Budapesta - Tatabánya - Győr - Bratislava - Viena;
	DN58B	Voiteg - Gătaia - Bocșa - Reșița;
	DN59	Timișoara - Deta > Vârșeț - Panciova - Belgrad;
	DN59A	Timișoara - Cărpiniș > Becicherecu Mare - Novi Sad - Belgrad - Čačak - Visegrád - Sarajevo - Mostar - Split;
	DN69	Timișoara - Orțișoara - Vinga- Șagu - Arad;
Drumuri naționale secundare	DN57	Orșova - Moldova Nouă - Oravița - Jamu Mare - Stamora-Moravița;
	DN58A	Reșița - Victor Vlad Delamarina - Lugoj;
	DN59B	Cărpiniș - Foeni - Banloc - Deta;
	DN59C	Jimbolia - Comloșu Mare - Teremia Mare - Sânnicolau Mare;
	DN59F	Sânnicolau Mare - Dudeștii Vechi - Valcani > Serbia;
	DN59E	Comloșu Mare - Lunga > Chichinda Mare;
	DN59D	Foeni > Modoș;
Drumuri locale
Drumuri județene		47 de trasee
Drumuri comunale		176 de trasee

Proiectele rutiere în pregătire, cuprinse în Masterplanul General definitivat de Ministerul Transporturilor sunt: autostrada A9 Timișoara-Moravița-Belgrad, completarea și finalizarea variantei de ocolire Timișoara și Drumul Expres Aeroportul Internațional Traian Vuia-Autostrada A1.^[41]

Un alt proiect de infrastructură major pentru Timișoara și Județul Timiș îl reprezintă noua legătură rutieră dintre România și Serbia la Autostrada „Zâmbetul Voivodinei” (Vojvođanski osmeh), aflată în construcție.^[42] Aceasta va conecta Voivodina de punctul de frontieră cu România la Srpska Crnja, aproape de Jimbolia, asigurând legătură directă între Timișoara și Coridorul Pan-European X care traversează Serbia, rută ce leagă Europa Occidentală de Balcanii de Sud și Turcia.^[43]

Transport feroviar

Rețeaua de cale ferată însuma în anul 2012 un număr de 795 km, din care 113 cale ferată electrificată. Cu 91,4 km de cale ferată la 1.000 km², județul Timiș are cea mai densă rețea de căi ferate din țară. Operatorii feroviari din județ sunt: CFR, Astra Trans Carpatic și Regio Călători.^[23]

Pe teritoriul județului Timiș rețeaua feroviară este formată dintr-o magistrală principală (900) și 14 linii secundare care aparțin magistralelor 900 (București Nord-Timișoara Nord), 200 (București Nord-Curtici) și 300 (București Nord-Episcopia Bihor). Magistrala 900 de cale ferată, străbate teritoriul județului pe relația Jena-Lugoj-Recaș-Remetea Mare-Timișoara Nord. Aceasta face parte din Coridorul paneuropean feroviar IV-ramura sudică, ce străbate Europa pe traseul Dresda-Praga-Brno-Bratislava-Viena-Győr-Budapesta-Timișoara-Lugoj-Băile Herculane-Orșova-Porțile de Fier-Drobeta-Turnu Severin-Calafat-Vidin-Sofia-Plovdiv-Istanbul. De la Timișoara există legături internaționale directe spre Vârșeț, Budapesta, Viena, Belgrad și Sofia prin InterRail.^[40]

Județul este străbătut de următoarele linii feroviare:

magistrala CFR 212 (Lugoj–Ilia);
magistrala CFR 213 (Timișoara Nord–Timișoara Est–Radna);
magistrala CFR 216 (Sânnicolau Mare–Valcani);
magistrala CFR 217 (Timișoara Nord–Nerău);
magistrala CFR 218 (Timișoara Nord–Cenad);
magistrala CFR 310 (Timișoara Nord–Ronaț Triaj–Aradul Nou–Arad );
magistrala CFR 900 (București Nord–Craiova–Caransebeș–Timișoara Nord) parte a coridorului IV paneuropean feroviar Dresda–Istanbul (ramura sudică). Segment în reabilitare integrală, pe porțiunea Arad – Timișoara – Caransebeș, cu o valoare investițională de 8,77 miliarde de lei.^[44];

magistrala CFR 918 (Timișoara Sud –Buziaș–Lugoj);
magistrala CFR 919 (Timișoara Nord–Jimbolia–Kikinda);
magistrala CFR 920 (Jebel–Liebling);
magistrala CFR 921 (Jebel–Giera);
magistrala CFR 922 (Timișoara Nord–Stamora Moravița) – TEN-T Comprehensive. Tronson în modernizare și electrificare, cu un cost de peste 380 de milioane de euro.^[45];
magistrala CFR 922A (Voiteg–Gătaia–Reșița Nord);
magistrala CFR 926 (Timișoara Nord–Timișoara Vest–Cruceni);
magistrala CFR 927 (Cărpiniș–Iohanisfeld).

Conform Mersul trenurilor de călători publicat de Compania Naționala de Căi Ferate „CFR” SA, în județul Timiș există 133 de stații operabile ce se clasifică astfel:^[46]

30 de stații;
12 halte (hcv.);
24 de halte deschise pentru traficul de călători cu vânzător de bilete (hc.);
48 de halte deschise pentru traficul de călători fără vânzător de bilete (h.);
19 halte de mișcare (hm.).

Metrou

Din anul 2018 au început demersurile pentru implementarea serviciului de transport public cu metroul în Timișoara, alocându-se 145.000 de lei pentru studiile de fezabilitate necesare. Acesta cuprinde, în primă fază, două magistrale principale: una care leagă Dumbrăvița de Moșnița Nouă pe axa N-S (M1); și alta care leagă Calea Șagului de Aeroportul Internațional Traian Vuia (M2), pe axa E-V. Proiectul prevede două tronsoane de aproximativ 25 de km, cu un cost de peste 2 miliarde de euro. Durata de execuție estimată este de 120 de luni.^[47]

Transport aerian

Aeroportul Internațional Traian Vuia

Aeroportul Utilitar „Cioca”

În județul Timiș se găsesc două aeroporturi, de mărimi și cu funcțiuni diferite, ambele situate în apropierea municipiului Timișoara și cu acces din DN6, respectiv:

Aeroportul Internațional Timișoara – Traian Vuia, amplasat la nord-est de municipiul Timișoara, la o distanță de aproximativ 10 km de centrul orașului, deservește populația județului Timiș, clasându-se al treilea aeroport ca importanță din România (în funcție de numărul pasagerilor și cantitatea de marfă transportată). Acesta are 11 operatori de călatori ce oferă zboruri regulate spre destinații interne și externe: Blue Air, Ryanair, TAROM, Wizz Air, Lufthansa, Aegean Airlines, Corendon Airlines, Eurowings, FlyEgipt și Freebird Airlines precum și 6 operatori cargo: Airest, ASL Airlines Belgium, DHL Aviation, Silver Air, Swiftair și TAROM Cargo. În medie, 256 de curse aeriene de pasageri decolează sau aterizează la Timișoara, în fiecare săptămână. La acestea se adaugă alte 45 de curse săptămânale de marfă spre sau dinspre Köln-Bonn, Budapesta, Katowice, București-Otopeni, Cluj-Napoca, Nürnberg, Erfurt și München. În anul 2017, prin Aeroportul Internațional Timișoara au trecut 1,7 milioane de pasageri.^[48]

Aeroportul Utilitar Cioca din Timișoara este situat în partea de vest a localității, la circa 5 km distanță de aceasta, într-o zonă cu o dezvoltare economică continuă determinată de investiții private și publice, respectiv între drumurile naționale DN6 și DN59A pe direcția Timișoara–Cenad și Timișoara–Jimbolia. Acesta este unicul aeroport utilitar al regiunii Vest. În prezent, aeroportul are o pistă inierbată de 750 m lungime și o lățime de 30 m, pentru activități specifice de zbor pe care se operează la vedere pe timp de zi, precum și construcții destinate activității utilitare și sportive pe direcția 50–230°.^[40]

Centru Logistic Intermodal

În August 2022 au început demersurile pentru construirea Centrului Logistic Intermodal Timișoara. Proiectul are suprafață de 65 de hectare, va necesita investiții de peste 300 de milioane de euro și va oferi facilități de depozitare și transport multimodal pentru mărfurile intercontinentale.^[49]

Transport naval

Un hidrobuz/vaporetto STPT apropiindu-se de stația Dacia

Articol principal: Transportul public naval din Timișoara.

Vezi și: Portul Timișoara.

Prin intermediul Canalului Bega, Timișul are acces la Coridorul pan-european VII Dunăre–Main–Rin, diagonală fluvială ce unește nordul de sud-estul Europei (Marea Nordului de Marea Neagră), permițând barjelor și șlepurilor transportul mărfurilor pe calea apei, legând Timișul de bazinul Ruhr și 4 capitale europene (Belgrad, Budapesta, Bratislava și Viena), și mai departe până în port la Rotterdam, pe relația Linz-Frankfurt pe Main-Köln-Düsseldorf.^[50]

Transport alternativ

Timișoara este singurul oraș românesc cu transport public urban de călători pe apă, realizat cu ambarcațiuni de tip vaporetto, aflate în directa exploatare a Societății de Transport Public Timișoara (STPT). Călătoria se poate achita prin SMS la 7442 cu textul V.

Se poate naviga de asemenea pe Bega cu șalupe, de 6 sau 12 persoane, ce efectuează curse private de agrement la cerere, din Timișoara până la ecluza din Sânmihaiu Român și mai departe până la stăvilarele de la Srpski Itabej și Klek. Pentru agrement turistic există hidrobiciclete și bărci care pot fi închiriate.^[51]

În planul zonei de vest, se construiește rețeaua regională de piste cicloturistice, cu o lungime totală de 1.729 de kilometri, cel mai mare proiect de infrastructură velo din România. Aceasta cuprinde județele Timiș, Arad, Caraș-Severin și Hunedoara, și are un cost de 142 de milioane de euro.^[52]

Economie

Vezi și: Listă de companii din Timișoara.

Timișoreana, liderul pieței românești de bere

Comtim, cel mai mare combinat de prelucrare a cărnii de porc din sud-estul Europei

Producătorul de contoare și regulatoare electrice AEM

Serviciul de relații externe, protocol și mediul de afaceri are sediul pe Blvd. Revoluției din 1989 nr.17.^[53]

Prin dezvoltarea antreprenoriatului și a companiilor locale într-o economie de piață bazată pe cerere și ofertă, concurență și comerț liber, Timișul a beneficiat totodată de globalizare și investiții ale corporațiilor internaționale, generând bogăție și creștere economică într-un județ caracterizat de liberalism economic și piață liberă, susținut de o mână de lucru salariată calificată ce creează valoare adăugată ridicată.^[54]

Se oferă facilități atractive, precum reduceri fiscale semnificative, sprijin financiar substanțial și infrastructură de suport tuturor investitorilor care dezvoltă parcuri de afaceri, parcuri industriale, proiecte rezidențiale și de retail, precum și din celelalte sectoare economice.^[55]

Timișul are cea mai dinamică economie din România și cel mai mare aflux de noi investiții dintre zonele regionale.^[56]

Județul Timiș are un produs intern brut (PIB) aferent anului 2020 de 50,27 miliarde de lei, depășit doar de București (245 miliarde), conform datelor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză și Ministerului Economiei, contribuind cu peste 5% din PIB-ul total al României, având o economie dezvoltată și printre cele mai ridicate rate antreprenoriale din țară.^[57]

Județul înregistrează una dintre cele mai scăzute rate ale șomajului, de sub 1% în 2018. În 2016, Timișul avea, după București, cel mai mare număr de companii din țară (peste 31.000). În anul 2019, 257,766 de persoane, reprezentând 36% din populație, lucrau în companiile din județ, fiind cea mai mare rată de angajare din România după zona București–Ilfov.^[58]

Conform datelor Institutului Național de Statistică, soldul total al investițiilor străine directe (ISD) din județul Timiș, fără cele autohtone, a fost la sfârșitul anului 2023 de cca. 5,2 miliarde de euro, cifră care clasează județul pe locul trei în țară, după București și Ilfov, și primul din provincie.^[59]

Timișul are al doilea cel mai mare salariu mediu net din România, ajungând în 2024 la cca. 6.000 de lei, depășit doar de capitala București (6.700 lei), fiind în creştere cu 16,1% faţă de anul 2023, cea mai mare valoare din România.^[60]Județul are cea mai mare creștere economică din România între anii 2014 - 2024, valoarea PIB-ului pe cap de locuitor crescând cu 217%.^[61]

Județul Timiș are, după București, cel mai mare raport pozitiv dintre populația activă și pensionari dintre județele țării (+43,5%), urmat la mică distanță, de Județul Arad (+39%).^[62]

Potrivit unui raport al Băncii Mondiale din anul 2024, Timișoara are cel mai ridicat nivel al Indicelui de Dezvoltare Umană (IDU) (0.984) din România. Raportul a analizat parametri precum speranța de viață, nivelul educației, standardele de trai și venitul pe cap de locuitor.^[63]

Totodată, municipiul Timișoara este lider în privința proiectelor de investiții private din afara Bucureștiului în perioada 2021-2024, atrăgând capital de peste 1 miliard de euro, mai mult de jumătate din totalul investițiilor regionale desfășurate în România, în proiecte de birouri, ansambluri rezidențiale, depozite de mărfuri, retail și hoteluri.^[64] Potrivit unei analize efectuate de Romania Property Club în anul 2024, Timișoara atrage în perioada 2025-2029 investiții de peste 4 miliarde de euro, cca. 22% din capitalul total investit în România, depășită doar de București, care atrage aproape 40%.^[65]

În anul 2021 Timișoara a fost declarat cel mai bun oraș din România și al treilea din Europa pentru munca la distanță, conform raportului de specialitate efectuat de platforma OVO Network.^[66] Cu o viteză de download de 90,27 de megabiți pe secundă, Timișoara a fost în 2013 orașul cu cel mai rapid Internet din lume.^[67]

Sediul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă se află în apropierea Gării de Nord, pe Bulevardul Republicii nr. 21, în Timișoara.^[68]

Manifestări precum Angajatori de TOP – cel mai mare târg de job-uri din România, Zilele Carierei sau Târgul Locurilor de Muncă, sunt evenimente de tradiție în peisajul economic timișean.^[58]

Sectorul industrial

Industria județului Timiș este puternică și diversificată, datorată ratei ridicate a investițiilor Greenfield și Brownfield, localizării vestice a județului, înaltei calificări a forței de muncă precum și tradiției antreprenoriale. Ponderea cea mai însemnată în producția totală a județului o deține industria prelucrătoare, având ca subramuri: industria electronică, industria alimentară, industria chimică, industria textilă, industria de prelucrare a metalului și a lemnului. La 1 ianuarie 2019, 35,8% din populația ocupată civilă a județului activa în sectorul industrie și construcții.

Exporturile Timișului, județ care se clasează la capitolul livrări pe piețele externe pe poziția a doua, după București, s-au situat în anul 2020 la peste 35,5 de miliarde de lei, fiind printre puținele din țară cu balanță comercială pozitivă, totodată Timișul fiind cel mai mare importator de bunuri de consum, după Capitală.^[69]

Județul Timiș avea la sfârșitul anului 2020, conform Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, un Produs Intern Brut pe cap de locuitor în valoare de 15,870 euro, 30% peste media națională, și o rată anuală de creștere de 5-10%.^[69]

Dintre principalele unități care activează în industrie în județul Timiș pot fi amintite: ELBA, AEM, Frigoglass, Lipoplast, Bega Tehnomet, Azur, Linde Gas, ThyssenKrupp, Rus Savitar, Mondial, ButanGas, Procter & Gamble, Timișoreana, Comtim, Coca-Cola, Fornetti, ș.a.^[69]

Sectorul IMM și Start-Up

Agenția pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Atragere de Investiții și Promovarea Exportului are sediul în Timișoara, pe Bd. Eroilor de la Tisa nr.22.^[70]

Întreprinderile mici și mijlocii, precum și persoanele fizice și juridice autorizate sau asociațiile familiale au cunoscut, începând din anul 1990, o dezvoltare puternică în cadrul economiei județene, reprezentând în prezent cca. 80% din totalul firmelor înmatriculate la Oficiul Național al Registrului Comerțului, conform datelor furnizate de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, sector accelerat de granturile specifice oferite de Start-up Nation, ONG-uri și universități. Analiza structurii IMM-urilor a Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă reliefează faptul că majoritatea forței de muncă din acest sector este angrenată în servicii, comerț și operațiuni de import–export.^[71]

Timișul are un număr mare de firme în întreprinderi mici și mijlocii, în domenii tradiționale – cum sunt industria textilă și a confecțiilor, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte și industria pielăriei și încălțămintei: Guban, Banatim, Moda Tim sau Technic Development. De remarcat că aceste domenii s-au dezvoltat inclusiv datorită societăților autohtone, tradiționale în județ, precum Uzinele Textile sau Pasmatex.^[71]

Sectorul automobilistic și de înaltă tehnologie

Dintre principalele unități care activează în industria automobilistică și high tech în județul Timiș pot fi amintite: AKWEL, Continental AG, Zoppas Industries, ABB Rometrics, Forvia, Porsche Engineering, ZF Friedrichshafen, Litens Automotive, Honeywell, Siemens, Kromberg & Schubert, Dräxlmaier, Mahle, Autoliv, TRW Automotive, Heraeus, Saguaro Technology, Kimball Electronics, EYBL, Vitesco Technologies, Hamilton, ELSTER Rometrics, Liberty Spring, Helbako Electronica, Noventa, Valeo, Flextronics, Dura, Ericsson, și multe altele.^[72]

În anul 2016 în zona cartierului Freidorf din Timișoara, a fost inaugurat incubatorul CERC (Centrul Regional de Competențe și Dezvoltare a Furnizorilor în Sectorul Automotive) care sprijină investițiile în sectorul automotive prin implementarea unui pachet de servicii și a unor programe de training în beneficiul întreprinderilor din sector, cu scopul creșterii competențelor acestora, și implicit a performanței sectorului automotive la nivel regional. Acestă ramură economică are vechi tradiții, la Timișoara fabricându-se, între anii 1988 și 1991, modelul de autoturism românesc Dacia 500 Lăstun în uzinele Technometal.^[73]

Clusterul Regional în Domeniul Automotive are sediul în Timișoara, pe strada Gheorghe Lazăr nr. 14.^[74]

Noua Pistă de Testare Auto, proiect de 100 de milioane de euro, care cuprinde un centru integrat de cercetare – dezvoltare și un Smart City dedicat testării vehiculelor autonome, se construiește în localitatea Biled.^[75]

Centrul Regional de Inovare și Transfer Tehnologic are sediul în Palatul Dejan din Timișoara, pe strada Proclamația de la Timișoara nr. 5.^[76]

Sectorul construcțiilor

Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Timiș are sediul în Timișoara, pe strada Armoniei nr. 1C.^[77]

În vederea reducerii consumului de energie și a nivelului emisiilor generate de clădirile din sectorul construcțiilor, autoritățile județene oferă sprijin investitorilor pentru implementarea celor mai înalte standarde de sustenabilitate și eficiență energetică pentru clădirile verzi, precum LEED, BREEAM, WELL și nZEB+, atât pentru proiectele de birouri, cât și pentru cele de locuințe, comerciale, logistice sau industriale, asigurând totodată dezvoltatorilor, prin acest pachet de măsuri, costuri minime de întreținere și operare și o rentabilitate investițională maximă, proiect stimulat și prin inițiativele guvernamentale cu finanțare europeană nerambursabilă, cum ar Casa Verde.^[78]

Piața rezidențială timișeană, susținută de trendul economic ascendent, a cunoscut un boom în a doua jumătate a anilor 2010. În anul 2020 un record regional de 6.003 locuințe au fost livrate pieței, în creștere cu 223% comparativ cu anul 2010.^[79]

În primele 9 luni din 2016, potrivit datelor Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), s-au încheiat 32.836 tranzacții de vânzare/cumpărare, județul Timiș fiind astfel cea mai mare piață imobiliară din țară după București–Ilfov, performanță impulsionată și de programele guvernamentale dedicate, cum ar fi Noua Casă.^[80]

87% din acestea au avut loc în Timișoara și comunele limitrofe. Comunitățile rezidențiale suburbane reprezintă un fenomen din ce în ce mai vizibil în zona metropolitană, găzduind locuitori din clasele de mijloc și superioară, datorită procesului de gentrificare.^[79]

În 2023, cu un total de 1.459 de proiecte rezidențiale în execuție și pregătire, Timișul a devenit oficial cea mai mare piață imobiliară din România, devansând zona București-Ilfov (1.130 proiecte).^[81]

Proiecte imobiliare integrate de mare anvergură sunt în construcție, cu precădere în zona Timișoarei- noul cartier Timișoara Nord, cu o suprafață de peste 1.000 de hectare, ce cuprinde investiții private de peste 5 miliarde de euro ^[82], sau noua zonă de regenerare urbană Antenelor, din jurul ansamblului urbanistic Iulius Town Timișoara, ce cuprinde clădiri de birouri, ansambluri rezidențiale, hoteluri, spații comerciale și zone verzi, fiind doar câteva exemple.^[83]

Filiala Teritorială Timiș a Ordinului Arhitecților din România, are sediul în Timișoara, pe strada Take Ionescu nr. 50.^[84]

Târgul Imobiliar Timișoara, cel mai mare eveniment de profil din vestul României, reunește în fiecare an peste 200 de dezvoltatori și profesioniști în domeniu.^[85]

Sectorul comercial

Piața timișeană de comerț cu amănuntul cuprinde numeroase magazine, supermarketuri și hipermarketuri operate de către concerne naționale și internaționale precum: Auchan (Auchan Holding); Kaufland & Lidl (Schwarz Gruppe); Carrefour Hypermarket, Carrefour Market, Carrefour Express și Supeco (Carrefour Group); Penny Market (Rewe Group); Mega Image & Shop&Go (Delhaize Group); reMarkt (Real); METRO & La Doi Pași (Metro AG); Selgros (Coop Group); Super Mercato (Super Mercato Group); Profi (Mid Europa Partners); Unicarm (Vasile Lucuț); Jumbo (Apostolos E. Vakakis) și Decathlon (Mulliez Group).^[86]

Pe piața de bricolaj și DIY sunt prezente magazinele companiilor IKEA (Inter IKEA Systems B.V. Group); Dedeman (Dragoș și Adrian Pavăl); Hornbach (Hornbach Holding AG); Brico Dépôt (Kingfisher); Arabesque (Cezar Rapotan); Leroy Merlin (Adeo Group) și Mömax (XXXLutz), parte a unor rețele autohtone și internaționale.^[87]

Sectorul agricol, horticol și silvic

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Timiș (AFIR) are sediul în Timișoara, pe str. Calea Buziașului nr. 11A, etaj 2.^[88]

Județul Timiș ocupă locul întâi pe țară atât în ceea ce privește suprafața agricolă și cea arabilă, cât și la volumul tranzacționării terenurilor.^[89]

Județul are o suprafață agricolă de 693.034 ha, dintre care: suprafață arabilă 530.808 ha, plantații pomicole 8.503 ha, plantații viticole 3.803 ha, pășuni 121.814 ha, fânețe 28.106 ha. În nord-vestul județului, în comuna Lovrin, se află Stațiunea de cercetare și dezvoltare agricolă, ce valorifică și implementează noile dezvoltări tehnologice în domeniul agronomiei.^[90] În vederea susținerii și promovării produselor și tradițiilor locale, în anul 2013 s-a înregistrat, prin sprijinul Camerei de Comerț Industrie și Agricultură Timiș și Ministerului Agriculturii și Dezvoltării, marca „Made in Banat”.^[91]

Una din cele mai vechi și importante activități agricole din județ, dispunând de condiții climatice favorabile este cultivarea cerealelor și a plantelor tehnice (grâu, secară, triticale, orz, orzoaică, ovăz, porumb, floarea-soarelui, sorg, soia, hrișcă, mei, rapiță, mac, hamei, cânepă și tutun), iar în majoritatea comunelor din zona de câmpie și de deal a județului este practicată viticultura. Localități ca Recaș, Buziaș și Giarmata sunt renumite în ceea ce privește producția de vin.^[91]

Producția de legume și fructe și creșterea plantelor în ferme, sere și pepiniere este, de asemenea, o activitate economică de tradiție. Gottlob-ul este supranumit „Patria lubeniței din Banat”, producția de pepene verde de aici ridicându-se la peste 10.000 de tone anual, iar localitățile Biled și Tomnatic – unde se află un centru zonal de procesare, sunt recunoscute pentru recoltele de legume și fructe de calitate superioară.^[91]

În județul Timiș, în anul 2019, au fost însămânțate 611.418 ha: cereale pentru boabe – 331.691 ha, porumb boabe – 193.852 ha, plante uleioase – 35.888 ha, legume – 10.933 ha, cartofi – 8.298 ha, sfeclă de zahăr – 716 ha, varză – 691 ha, ceapă – 559 ha, roșie – 447 ha, mazăre – 319 ha, etc.^[91]

Creșterea animalelor constituie, de asemenea, o ramură importantă a agriculturii timișene, în ultimii ani înregistrându-se o creștere semnificativă a numărului de animale în sectorul privat. Efectivele de animale în anul 2012 au fost următoarele: bovine – 38.918, porcine – 595.247, ovine – 564.796, caprine – 15.682, cabaline – 7.071, păsări – 1.741.644, iepuri – 19.119, etc.^[24]

Educație

Învățământul preuniversitar

Vezi și: Lista liceelor din Timișoara

Liceul „Bartók Béla”

Liceul Teoretic „Jean-Louis Calderon”

Liceul Teoretic „Dositei Obradovici”

Colegiul Național „Coriolan Brediceanu”

Inspectoratul Școlar Județean Timiș are sediul în Timișoara, pe strada Doctor Liviu Gabor nr.1.^[92]

Județul Timiș avea în anul școlar 2019-2020 o populație școlară de 177.301 de persoane: în învățământul preșcolar 25.266 de copii, în cel preuniversitar 97.934 de elevi și 54.101 de studenți în cel universitar, post-universitar, academic și de dezvoltare profesională continuă. În județul Timiș sunt acreditate și autorizate 617 unități de învățământ.^[93]

Potrivit unui clasament realizat de portalul AdmitereLiceu.ro în 2020, șapte licee din Timișoara (Liceul „Grigore Moisil”, Colegiul Național „CD Loga”, Colegiul Național Bănățean, Colegiul Național „Carmen Sylva”, Liceul german „Nikolaus Lenau”, Colegiul Național Ana Aslan, Liceul Teoretic „J.L. Calderon”), și unul din Lugoj (Colegiul Național „Coriolan Brediceanu”), se află în top 150 școli din România.^[94]

Învățământul vocațional și profesional

Numeroase unități de învățământ din județ sunt centrate pe dezvoltarea și formarea competențelor în sistem profesional dual, în funcție de specializare, profil sau calificare: tehnic (Colegiul Tehnic de Vest, Colegiul Tehnic „Henri Coandă”, Colegiul „Emanuil Ungureanu”, Liceul Tehnologic "Valeriu Brăniște" ș.a.), economic (Colegiul „F.S. Nitti”), artistic (Colegiul Național de Artă „Ion Vidu”, Liceul de Arte Plastice, Școala de Muzică Filaret Barbu, etc.), medical (Colegiul Național Ana Aslan), teologic (Liceul Romano-Catolic „Gerhardinum”, Liceul Penticostal ,,Logos” ), ș.a.m.d.^[94]

Centrul Specializat de Învățare Permanentă se află în Parcul Industrial și Tehnologic din Timișoara, în cartierul Torontalului.^[95]

Noul Campus Regional pentru Învățământul Dual din Timișoara, investiție de peste 20 de milioane de euro, se construiește în zona Calea Buziașului.^[20]

Învățământul universitar

Vezi și: Lista universităților din Timișoara

Universitatea de Vest

Universitatea Politehnica

Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș”

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului

Reședința Timișoara este unul din cele patru centre universitare naționale, alături de București, Cluj-Napoca și Iași, stabilite prin HG de Ministerul Educației Naționale și a Învățământului, adunând cca. 10-12% din totalul studenților de la nivel național înscriși în programele de licență, masterat, doctorat și rezidențiat, întrunind o calitate ridicată a calificărilor și procesului educațional conform standardelor procesului Bologna. Învățământul superior este accesibil prin prezența a opt universități, patru publice și patru private:^[93]

Universitate	Localitate	Fondată	Facultăți	Studenți
Universități de stat
Universitatea de Vest	Timișoara	1944	11	15.727
Universitatea Politehnica	Timișoara	1920	10	13.756
Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș”	Timișoara	1944	3	7.599
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului	Timișoara	1991	6	6.994
Universități private
Universitatea „Ioan Slavici”	Timișoara	2000	2	3.500+
Universitatea „Tibiscus”	Timișoara	1991	4	2.000+
Universitatea Europeană „Drăgan”	Lugoj	2003	2	258
Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”	Timișoara	1991	1	1.800+

Clusterul HPC (High Performance Computing), de la Universitatea de Vest din Timișoara, asigură extinderea platformei integrate de cercetare pe baza noilor tehnologii IT în regiune. Platforma HPC existentă cuprinde 7 unități de procesare IBM, în combinație cu 7 unități de procesare de tip GPU de la Nvidia, toate acestea găzduite într-un șasiu IBM BladeCenter H. Aici se află de asemenea și un supercalculator IBM Blue Gene/P, instalat în acest Data Center de către ETA2U în anul 2011.^[96]

Noul Centru de Cercetare în Ingineria Datelor, Inteligență Artificială și Sisteme Inteligente (CIDIAS) din Timișoara, proiect al Universității Politehnica în valoare de 19 milioane de euro, va avea peste 5.000 de mp de spații și laboratoare dedicate cercetării în Inteligența artificială, Cloud Computing, Securitate Cibernetică și Robotică și Control Inteligent.^[97]

Învățământul academic. Cercetarea științifică

Academia Română Timișoara

Laboratorul de Energii Regenerabile - Fotovoltaic

Se desfășoară în municipiul reședință de județ, Timișoara.^[98] Centru național de cercetare științifică avansată, alături de București, Cluj-Napoca și Iași, în cadrul filialei din Timișoara a Academiei Române își desfășoară activitatea următoarele centre: Institutul de Cercetări Socio-Umane „Titu Maiorescu”; Institutul Național de Cercetare–Dezvoltare pentru Electrochimie și Materie Condensată; Institutul Național de Cercetare–Dezvoltare în Sudură și Încercări de Materiale; Institutul de Cercetări în Construcții și Economia Construcțiilor; Laboratorul de Energii Regenerabile–Fotovoltaic; Observatorul Astronomic (secție a Institutului Astronomic al Academiei Române), și Planetariul Universității de Vest.^[99]

Tot în Timișoara mai activează numeroase centre și institute naționale de cercetare–dezvoltare: Centrul de Cercetări în Metode Avansate de Studiu al Fenomenelor Fizice; Centrul de Cercetări în Mecatronică și Robotică; Centrul de Cercetări pentru Materiale Anorganice și Energii Alternative; Centrul de Cercetări în Inginerie și Management, etc.

Tot aici funcționează și filiale ale Academiei de Științe Medicale, respectiv ale Academiei de Științe Tehnice din România.^[98]

Prezența Clusterului de Energii Sustenabile ROSENC din Timișoara, cu sediul pe splaiul Tudor Vladimirescu nr. 33, crește competivitatea Regiunii de Vest pe plan internațional în domeniul energiilor sustenabile, accelerând implementarea investițiilor în sectoarele energiilor regenerabile și ingineriei energetice.^[100]

Anual, este organizată manifestarea științifică „Zilele academice timișene”.^[101]

Clusterul Regional de Tehnologia Informației și Comunicațiilor are sediul în zona Cetate din Timișoara, pe strada Proclamația de la Timișoara nr. 5.^[102]

Noul cloud guvernamental, investiție de peste 2,2 miliarde de lei, va avea un centru de date în localitatea Giroc, lângă Timișoara.^[103]

Turism

Stațiunea Buziaș

Zona etnografică Țara Făgetului, Munții Poiana Ruscă

Surduc, cel mai mare lac din vestul țării

Lalea pestriță în rezervația naturală Lunca Pogănișului

Concertul anual de muzică simfonică de la peștera Românești

Timișul are o ofertă foarte bogată în ceea ce privește activitățile de turism și loisir, fiind constant în topul destinațiilor alese de turiștii străini ce vizitează România. În anul 2017 a fost al treilea cel mai vizitat județ al României, din punct de vedere al numărului de turiști străini.^[104]

În județul Timiș se aflau în construcție 73 de noi proiecte de investiții hoteliere la finalul anului 2022.^[105]

Timișoara este pe primul loc în România și pe locul cinci în Europa în topul celor mai sigure destinații turistice de pe continent, alături de Praga, Zürich sau Helsinki.^[106]

Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului în Județul Timiș are sediul în zona Fabric din Timișoara, pe strada Dacilor nr. 25.^[107]

La câțiva kilometri de Timișoara se află renumitele stațiuni balneare Buziaș și Băile Călacea. Printre obiectivele turistice de aici:

Zona cu parcul și colonada imperială, unică în Europa ca lungime (510 m), locul preferat de promenadă al împărătesei Elisabeta. Cuprinde un întreg ansamblu de monumente istorice format din Hotelul "Bazar"; Hotelul "Grand"; Cazinoul; precum și un parc dendrologic cu o suprafață de peste 20 hectare, oază de liniște și relaxare, cu numeroase specii rare de arbori seculari, cel mai important fiind platanul. Arhitectura este remarcabilă, în stil turcesc, bizantin, unică în România. Singurele promenade similare din Europa se găsesc în Karlovy Vary și în Baden-Baden;
Ștrandurile cu apă minerală din Buziaș (1874), primele de acest gen din Europa;
Izvoarele minerale ,,Moș Bâzieș'' (1984), Mihai și Iosif;
Buveta ,,Izvorul Sănătății'' din centrul stațiunii;
Muzeul Balnear Buziaș, primul muzeu de acest gen din România. Cuprinde exponate din ceramică tracică, vase din Neolitic, numeroase fotomontaje;
Colecția de artă populară ,,Iulia Florea Troceanu'', ce cuprinde piese unicat, caracteristice artei populare bănățene;
Biserica Romano-Catolică din localitate, declarată monument istoric;
Rezervația naturală Satchinez;
Mlaștinile Murani, ș.a.

În prezent, în ambele stațiuni sunt multe pensiuni și vile, precum și hoteluri de trei și patru stele, cu confort deosebit, și se situează la nivelul turismului internațional.

Rezervații și arii naturale

Articol principal: Lista rezervațiilor naturale din județul Timiș.

Vezi și: Lista siturilor arheologice din județul Timiș.

Parcul Dendrologic Bazoș

Pui de dropie în rezervația ornitologică Beba Veche

Stârc cenușiu în „Delta Banatului”, rezervația naturală Satchinez

Sărăturile Diniaș

Rață cu cap castaniu în Mlaștinile Murani

Agenția Națională pentru Protecția Mediului Vest are sediul în Timișoara, pe Bd. Liviu Rebreanu nr.18-18A.^[108]

În județ se găsesc numeroase rezervații naturale care adăpostesc un număr mare de specii de plante și animale rare, ocrotite de lege. Lângă Satchinez, la 25 km nord-est de Timișoara, se găsește cel mai mare areal natural din vestul României (Mlaștinile Satchinez – Murani – Rezervația Beba Veche).

Ariile naturale din județ cuprind: Lunca Timișului, Lunca Mureșului Inferior și Lunca Pogănișului; rezervațiile forestiere Bazoș, Bistra și Cenad – ce conțin o varietate mare de specii arboricole și botanice; lacurile Cotu Morii, Verbunci, Hergheșceu, Râtu Mare, Satchinez, Ianova și Lacurile Becicherecu Mic.^[109]

Stârc galben în Insula Mare Cenad

Ghizdei de sărătură în situl natural Becicherecu Mic

Exemplar de Nycticorax în Pădurea Macedonia

Pajiștea cu narcise Bătești

Stârc purpuriu în Insula Igriș

Ariile protejate cuprind Sărăturile Diniaș, Becicherecu Mic, Hunedoara Timișană, Insula Igriș și Insula Mare de la Cenad; zonele de protecție avifaunistică de la Pădurea Macedonia și Livezile - Dolaț; Pajiștea cu narcise Bătești și Movila Sisitak; etc.^[109] Alte obiective turistice sunt peșterile, dintre care amintim: peștera de la Românești, peștera Albastră – lângă Pietroasa, Peștera cu Apă, peștera „Stânca lui Florian” – lângă Tomești, respectiv cascadele: Cornet (Nădrag) și Șopot (Poieni).^[109]

Pădurea Bistra

Localitatea Pietroasa

Traseu turistic montan în Nădrag

Charlottenburg, Dealurile de Vest

Biserica de lemn din Poieni

Turismul montan este practicat sub formă de alpinism, escalade, drumeții, și cicloturism pe traseele turistice montane din Munții Poiana Ruscă, zonă cunoscută etnografic ca Țara Făgetului, areal cu potențial turistic deosebit, dat de valoarea cadrului natural și peisagistic, zona fiind ideală pentru activități de hiking, trekking și recreere; iar în parcul de aventură de la Nădrag, la poalele Vârfului Padeș, se pot practica cățărările, tirolienele, bungee jumping, paintball, geocaching, etc.^[110]

Zona de agrement a lacului Surduc, amenajat în perioada 1972–1978, într-un cadru cu o valoare peisagistică ridicată, a determinat crearea unui microclimat cu funcțiune recreativă multiplă: natație, înot cu labele, scufundări, schi nautic, orientare subacvatică, pescuit, ștrand și camping. Activitățile de canotaj și caiac-canoe pot fi practicate pe Canalul Bega, iar cele de rafting pe Râul Timiș.^[111]

Enoturismul este reprezentat de localitățile Recaș (Cramele Recaș) și Silagiu (Aramic Silagiu), renumite atât în țară cât și în străinătate pentru vinurile lor.^[110]

Fortificații medievale

Articol principal: Lista monumentelor istorice din județul Timiș.

Vezi și: Lista castelelor și conacelor din județul Timiș.

Castelul Huniade din Timișoara, construit între anii 1308–1315 de regele Ungariei Carol Robert de Anjou

Bastionul Maria Theresia, fortificație din Cetatea Timișoarei, din perioada apartenenței Banatului la Imperiul Austriac

Cetatea Jdioara

Turnul medieval de apărare Ciacova

Castelul Nakó din Sânnicolau Mare

Turismul cultural-istoric cuprinde numeroase obiective în situri istorice și arheologice, monumente de arhitectură și muzee. Astfel pe lângă vizite, sejururi și excursii s-au adăugat city break-urile, stagiile și circuitele tematice.Timișoara deține cel mai mare ansamblu arhitectonic de clădiri istorice din România (cca. 14.500), constituit din patrimoniul urban al cartierelor Cetate, Iosefin, Fabric și Elisabetin și este totodată Capitală Europeană a Culturii pentru anul 2023.^[112]

Cazinoul „Cassina” din Făget

Conacul Mocioni

Domeniul nobiliar Banloc

Conacul Liptay Károly din Lovrin

Mausoleul familiei Mocioni din Foeni

În județ, dintre fortificațiile medievale amintim Cetatea Timișoarei, Bastionul Theresia, Cetatea medievală de la Făget și Cetatea Jdioarei; castelele Huniade, Nakó, Mercy, Karátsonyi și Cazinoul Cassina din Făget; conacele Gudenus și ansamblul conacului și mausoleului familiei Mocioni din Foeni; hanurile Poștei și „Ana Lugojana” din Lugoj; etc.^[112]

Lăcașuri de cult

Vezi și: Biserici de lemn din Banat.

Biserica de lemn din Margina

Interiorul naosului de la Săraca

Mănăstirea Partoș

Așezământul monahal din Birda

Biserica din Pietroasa de Sus

Turismul ecumenic și religios cuprinde numeroase lăcașuri de cult, biserici și mănăstiri istorice. Dintre ansamblurile mănăstirești se remarcă bisericile istorice de lemn din ținuturile Făgetului: Bătești, Curtea, Crivina de Sus, Căpăt, Coșevița, Crivobara, Dragomirești, Dubești, Dobrești, Groși, Hezeriș, Homojdia, Jupânești, Lucareț, Margina, Nemeșești, Pietroasa, Povârgina, Poieni, Românești, și Zolt. În satul Partoș se află Mănăstirea Partoș, care datează din secolul al XIV-lea; la Cebza se află Mănăstirea Cebza ridicată în 1759; în comuna Birda se află Mănăstirea Sfântul Gheorghe; în municipiul Lugoj găsim Mănăstirea minoriților din 1733; iar în apropiere de Șemlacu Mic se află Mănăstirea Săraca, declarată monument istoric.^[113]

Mănăstirea minoriților din Lugoj

Biserica de lemn din Crivina de Sus

Mănăstirea Cebza

Biserica de lemn din Coșevița

Biserica Sf. Vasile din Dumbrăvița

Alte atracții și puncte de interes

Bazele de tratament și centrele de welness&spa cu apă geo-termală terapeutică constituie punctul principal de atracție al zonei. Județul Timiș are cel mai mare potențial turistic balnear din România, având patru orașe și nouă comune ce dețin resurse specifice, exploatate în scop de agrement.^[114]

Apele minerale captate sunt calcice, magneziene hipotone, cloruro-sodice, puternic carbonatate (2.000-2.600 mg / litru), cu PH peste 7,2, temperatura apei la captare fiind de 30°C, fiind recomandate în insuficiență cardiacă, afecțiuni respiratorii, circulatorii, reumatismale, neurologice, boli autoimune și hormonale, metabolice și de nutriție, nevroză astenică, anemie feriprivă, precum și boli profesionale.^[115]

Turismul balnear se practică în stațiunea de interes național Buziaș, stațiunea de interes local Băile Călacea, orașele Deta, Sânnicolau Mare și Jimbolia, precum și în localitățile Teremia Mare, Pișchia, Sacoșu Mare, Sânmihaiu German și Lovrin. Alte opțiuni pentru agrement acvatic sunt albia râului Timiș, unde există două zone amenajate: la Șag și la Albina, unde există numeroase terenuri sportive special amenajate care permit practicarea unor sporturi precum tenis, fotbal, handbal, baschet, tenis de masă sau volei.^[116]

Zonele cu un bogat fond cinegetic (Banloc, Bogda, Breștea, Chevereșu Mare, Dumbrava, Giroc, Hitiaș, Pădureni, Peciu Nou, Pișchia, Remetea Mică, Silagiu), precum și cele cu un fond piscicol diversificat (Bega–Luncani, Bega–Tomești–Românești, Bega–Poieni, Bega–Margina, Timiș–Cebza, Timiș–Coșteiu) reprezintă un potențial remarcabil, foarte apreciat de iubitorii vânătorii și pescuitului sportiv. Pe teritoriul județului Timiș există 86 de fonduri de vânătoare și 30 de fonduri de pescuit.^[112]

Agroturismul și ecoturismul este reprezentat de ansamblurile gospodărești tradiționale din mediul rural, spațiile monahale, cabanele și casele de vacanță.^[113]

Cultură

Cunoscut inițial ca Teatrul Franz Joseph, Palatul Culturii găzduiește astăzi Opera Națională Română

Filarmonica Banatul

Teatrul German de Stat

Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely”

Teatrul pentru Copii și Tineret "Merlin"

Vezi și: Capitală Europeană a Culturii.

Viața cultural-artistică

Vezi și: Listă de festivaluri din Timișoara.

Direcția Județeană pentru Cultură Timiș are sediul în Timișoara, pe strada Augustin Pacha nr. 8.^[117]

Cea mai importantă colecție de artă se află în păstrarea și valorificarea Muzeului de Artă din Timișoara. Colecția își are începuturile în perioada 1888–1895, având la bază o importantă donație din colecția lui Zsigmond Ormós, personalitate marcantă a vieții culturale timișorene, colecționar, istoric de artă, unul dintre fondatorii muzeului. Donația sa, cuprinzând pictură italiană, flamandă, olandeză, germană, austriacă, maghiară și lucrări de pictură românească, formează nucleul pinacotecii de astăzi din Timișoara. Muzeul de Artă din Timișoara deține și cea mai importantă colecție Corneliu Baba. Cea mai mare parte din colecție a fost donată muzeului de soția artistului prin intermediul legatarului testamentar, Maria Albani Muscalu.^[118]

Colecțiile de la Episcopia ortodoxă sârbă, de la Episcopia romano-catolică și de la Catedrala ortodoxă română din Timișoara sunt marcate de valori de patrimoniu inestimabile ale artei religioase din arealul bănățean și nu numai.^[119]

Muzică

Vezi și: Listă de cântece legate de Timișoara.

Încă de la sfârșitul secolului al XVIII-lea exista o viață muzicală integrată în spațiul cultural european. În prezent, aceasta este asigurată de prestigioasa activitate a Operei Naționale Române din Timișoara și a Filarmonicii „Banatul”.^[119]

Sănătate

Direcția de Sănătate Publică Timiș are sediul în Timișoara, pe strada Nicolaus Lenau nr. 10.^[120]

În ceea ce privește rețeaua farmaceutică din județul Timiș, în anul 2012 existau: 271 de farmacii, trei puncte farmaceutice și 33 de depozite farmaceutice.

La nivelul județului, activează 16 spitale, cinci dispensare medicale, 517 cabinete medicale, nouă policlinici, două centre de sănătate, un centru de transfuzie sangvină și un centru de cardiologie, 15 laboratoare medicale, patru laboratoare de recuperare medicală și balneofizioterapie, 533 de cabinete stomatologice și 91 de laboratoare de tehnică dentară.

Timișul este printre județele cu cel mai ridicat nivel al calității serviciilor medicale, având unități dotate cu aparatură performantă și cadre cu înaltă specializare, în directa subordine a Ministerului Sănătății. Dintre unitățile sanitare se remarcă:

Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” (inclus de Ministerul Sănătății în clasa I de competență). În extindere cu o nouă Maternitate, proiect transfrontalier România - Serbia pe fonduri europene, cu o valoare investițională de 14 milioane de euro;
Institutul de Boli Cardiovasculare (clasa I);
Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Louis Țurcanu”, extins cu un nou corp de clădire;
Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș”;
Spitalul Clinic Municipal de Urgență din Timișoara. În extindere cu o nouă Clinică de Balneologie, ce cuprinde bazine de tratament cu apă termală, cu facilități pentru hidroterapie;
Spitalul Militar de Urgență „Dr. Victor Popescu”;
Spitalul Regina Maria; etc.^[121]

Pe piața de servicii medicale private sunt prezenți jucători precum MedLife, Clinicile Regina Maria, Synevo sau Medicover.[1]

Proiecte

- Centrul Național de Mari Arși din Timișoara, în valoare de 66 de milioane de euro, este în construcție, cu termen de finalizare Februarie 2025.^[122]

- Noul Institut Regional de Oncologie – proiect de peste 1,5 miliarde de lei, este aprobat pe Calea Torontalului în Timișoara;

- Noul Spital Municipal „Dr. Teodor Andrei” – cu un cost de peste 150 de milioane de euro, se construiește la Lugoj.^[123]

- Noul corp al Spitalului Județean de Urgență ,,Pius Brânzeu" din Timișoara, ce va cuprinde 284 de paturi, 6 săli noi de operații și 3 noi spații pentru radioterapie și radiochirurgie – proiect cu o valoare investițională de peste 200 de milioane de euro.^[124]

- Noul „Centru de Medicină Intervențională și Transplant Pulmonar” al Spitalului de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie ,,Victor Babeș" din Timișoara, ce va avea patru săli de operație, două pentru chirurgie toracică și două pentru transplant pulmonar. Investiție de 120 de milioane de euro.^[125]

- Cel mai mare spital privat din județ, investiție de peste 20 de milioane de euro a grupului Medici's, este în construcție în zona Odobescu din Timișoara.^[126]

Gastronomie și obiceiuri culinare

Papricaș de pui cu găluște de făină și smântână

Pljeskavicà bănățeană

Gulaș de vită

Gomboți cu prune

Langoș cu cașcaval

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor Timiș are sediul în Timișoara, în Piața Unirii nr. 3.^[127]

Bucătăria bănățeană a fost puternic influențată de cea austro-ungară, dar, într-o bună măsură, și de bucătăria grecească, italienească sau franceză. Mâncărurile pregătite în Banat sunt făcute în cea mai mare parte din carne de porc, pui, vită, miel sau pește, cu garnituri de legume prăjite în untură sau ulei, cu sosuri din făină cum ar fi rântașul, pentru a le face mai consistente, condimentate din belșug cu piper, sare, cimbru, paprică, rozmarin, chimen sau ierburi aromatice.^[128]

Bucătăria din Banat se caracterizează prin mâncăruri grase, hrănitoare și gustoase. Rasolul cu os, fripturile, papricașul, tochiturile, piftia, ardeii umpluți, saramura de pește, plachia, drobul, zupele, ciorbele, sarmalele, preparatele și semipreparatele proaspete din carne de porc (grătarul, șnițelul, cârnatul, caltaboșul, pastrama, jambonul, slănina, salamul, toba sau jumările), brânzeturile (cașul, telemeaua sau urda) și deserturile (crumpii cu găluște, cozonacul, plăcintele, prăjiturile sau papanașii) sunt doar câteva dintre mâncărurile tradiționale care se consumă în zilele de sărbătoare, la evenimentele speciale, dar și în zilele obișnuite.^[129]

Prezența minorităților maghiare, sârbești, germane, slovene și turce, dar și a altor grupuri etnice de-a lungul timpului, a asigurat continuitatea bucătăriei internaționale în județ. Sunt prezente baruri, cafenele și restaurante, unde se servesc preparate precum pljeskavića, gulașul, șnițelul vienez, bigos, sau supa halászlé, deserturi precum vargabeleșul, baclavaua, cataiful, palačinka sau gomboții cu prune, și produse de patiserie precum covrigul bavarez, șuberec, pirogi, halva, börek, cozonacul secuiesc sau langoșul.^[130]

Datorită ritmului alert al vieții și accesului facil la o gamă largă de servicii de livrare și catering, mulți timișeni manifestă și o preferință notabilă pentru mâncarea de tip fast-food. Această tendință este evidențiată de prezența lanțurilor de restaurante și a localurilor care oferă preparate rapide, de la șaorma, kebab, burgeri, cartofi prăjiți, orez sau noodles, până la pizza, hotdog, grill, salate, sandwich-uri sau produse de patiserie și cofetărie, consumate alături de sucuri, energizante sau băuturi răcoritoare.^[131]

Activează restaurante cu specific tradițional româneasc, precum și ale gastronomiei internaționale, cu specific moldovenesc, mediteranean, italian, francez, iberic, scandinav, american, mexican, portughez, argentinian, indian, turcesc, arăbesc, libanez, persan, tunisian, coreean, chinezesc sau japonez.^[132]

În plus, sunt prezente restaurante și localuri ce servesc mâncare pentru diete specifice: FODMAP; vegetariană și ovo-vegetariană; pescatariană; organică; ketogenică; vegană; pe bază de plante; fără zahăr; fără gluten, soia și lactoză; precum și cea halal.^[133]

Manifestări precum Banat Brunch ^[134] sau Mic Dejun la Margina ^[135], ce celebrează bogăția culinară și tradițiile bucătăriei bănățene, sunt evenimente populare în peisajul gastronomic local.^[136]

Cele mai importante companii de pe piața locală de food delivery sunt Tazz, Glovo, Bolt Food și Bringo.^[137]

Mass-media

În județul Timiș emit numeroase posturi de televiziune și radio naționale și locale. Principalii operatori de televiziune prin cablu de pe teritoriul județului sunt Vodafone România (fostul UPC România), RCS & RDS și Orange România (fostul Telekom România). Presa scrisă este prezentă cu numeroase ziare și reviste: cotidiene locale, săptămânale locale și regionale, reviste în limbile germană, italiană, franceză, engleză, maghiară și sârbă, reviste lunare locale și regionale, săptămânale de anunțuri de mică publicitate, publicații ale administrației locale, cotidiene naționale cu redacții locale sau corespondenți locali etc.

Județul Timiș se situează printre primele județe din țară în privința posturilor telefonice publice și a ponderii abonaților conectați în centrale digitale. De asemenea, se constată o dezvoltare puternică a telefoniei mobile, toți operatorii de telefonie mobilă din țară fiind prezenți și în județul Timiș.

Diviziuni administrative

Zona metropolitană Timișoara

Articol principal: Zona metropolitană Timișoara.

Zona metropolitană Timișoara este o unitate administrativ-teritorială din județul Timiș, constituită din municipiul Timișoara, orașul Recaș, și alte 26 de comune periurbane. Zona are o suprafață de 2.439,19 km², și o populație de 468,162 de locuitori.^[138]

Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Polul de Creștere Timișoara are sediul în zona Pieței Unirii, pe strada Vasile Alecsandri nr. 6.^[139]

Componență:

La nivel național, reședința Timișoara a fost recunoscută ca cel mai mare centru polarizator în regiunea de dezvoltare Vest. Acest fapt a fost consemnat prin HG nr. 998/27 august 2008 pentru desemnarea polilor naționali de creștere în care se realizează cu prioritate investiții din programele cu finanțare comunitară și națională, Timișoara fiind declarată polul național de creștere al regiunii Vest. Polul de creștere Timișoara s-a conturat ca a doua mare aglomerație urbană a României (după București) din punct de vedere al performanțelor social-economice înregistrate în ultimele două decenii.^[141]^[142]

Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zurobara a Județului Timiș are sediul în localitatea Cerneteaz, pe strada Nica Iancu Iancovici nr. 100.^[143]

Metropola Timișoara – Arad

Vezi și: Regiunea de dezvoltare Vest.

În data de 2 August 2016 s-a semnat actul oficial de înființare al metropolei Timișoara–Arad, parte a strategiei integrate de dezvoltare durabilă Timișoara Vision 2030, elaborată de Banca Mondială, Eurostat, și de Agenția de Dezvoltare Regională Vest din România.^[144]

Proiectul a implicat unirea celor două zone metropolitane într-o unitate administrativ-teritorială unitară, cu rol de hub de transport, investițional, cultural, turistic, medical și educațional în euroregiunea Dunăre-Criș-Mureș-Tisa.^[145]

Populația aglomerării urbane are 805.000 de locuitori, și este cel mai dezvoltat pol socio-economic al Europei pe axa București –Budapesta –Belgrad.^[146]

Alianța Vestului

Pe data de 8 Decembrie 2018, la Timișoara, s-a semnat documentul oficial de înființare al Alianței Vestului (AVE), în parteneriat cu municipiile Arad, Oradea și Cluj-Napoca, prima asociere intercomunitară de acest tip din România.^[147]

Alianța Vestului (AVE) are ca scop principal accelerarea dezvoltării economice și sociale a orașelor membre (Timișoara, Cluj-Napoca, Arad și Oradea) și a zonei de Vest prin colaborare regională, dezvoltarea infrastructurii, absorbția de fonduri europene, atragerea investițiilor private și îmbunătățirea calității vieții.^[148]

Localități

Articol principal: Listă de localități din județul Timiș.

Vezi și: Listă de comune din județul Timiș.

Județul este format din 99 unități administrativ-teritoriale: 2 municipii, 8 orașe și 89 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Timiș.

Grupul de Acțiune Locală Asociația "Timiș Torontal Bârzava" are sediul în orașul Deta, pe strada Voitegului nr. 3.^[149]

Stemă	Nume	Tip de localitate	Populație
Municipii și orașe
	Lugoj	municipiu	40.361
	Timișoara	municipiu reședință de județ	319.279
	Buziaș	oraș	7.023
	Ciacova	oraș	5.348
	Deta	oraș	6.260
	Făget	oraș	6.761
	Gătaia	oraș	5.861
	Jimbolia	oraș	13.597
	Recaș	oraș	8.336
	Sânnicolau Mare	oraș	12.312
Comune
	Balinț	comună	1.596
	Banloc	comună	2.631
	Bara	comună	388
	Beba Veche	comună	1.539
	Becicherecu Mic	comună	2.853
	Belinț	comună	2.789
	Bethausen	comună	3.057
	Biled	comună	3.294
	Birda	comună	1.846
	Bogda	comună	460
	Boldur	comună	2.439
	Brestovăț	comună	674
	Bucovăț	comună	1.601
	Bârna	comună	1.640
	Cenad	comună	4.207
	Cenei	comună	2.670
	Checea	comună	1.838
	Chevereșu Mare	comună	2.272
	Comloșu Mare	comună	4.737
	Coșteiu	comună	3.635
	Criciova	comună	1.587
	Curtea	comună	1.193
	Cărpiniș	comună	4.477
	Darova	comună	3.049
	Denta	comună	2.982
	Dudeștii Noi	comună	3.179
	Dudeștii Vechi	comună	4.203
	Dumbrava	comună	2.659
	Dumbrăvița	comună	7.522
	Fibiș	comună	1.590
	Foeni	comună	1.737
	Fârdea	comună	1.750
	Gavojdia	comună	3.034
	Ghilad	comună	2.078
	Ghiroda	comună	6.200
	Ghizela	comună	1.155
	Giarmata	comună	6.502
	Giera	comună	1.239
	Giroc	comună	8.388
	Giulvăz	comună	3.075
	Gottlob	comună	2.041
	Iecea Mare	comună	2.231
	Jamu Mare	comună	2.971
	Jebel	comună	3.584
	Lenauheim	comună	5.109
	Liebling	comună	3.723
	Livezile	comună	1.566
	Lovrin	comună	3.223
	Margina	comună	2.186
	Mașloc	comună	2.285
	Moravița	comună	2.289
	Moșnița Nouă	comună	6.203
	Mănăștiur	comună	1.658
	Nițchidorf	comună	1.523
	Nădrag	comună	2.836
	Ohaba Lungă	comună	1.084
	Orțișoara	comună	4.190
	Otelec	comună	1.499
	Parța	comună	2.172
	Peciu Nou	comună	4.982
	Periam	comună	4.505
	Pesac	comună	1.990
	Pietroasa	comună	1.120
	Pișchia	comună	3.051
	Pădureni	comună	1.938
	Racovița	comună	3.168
	Remetea Mare	comună	2.302
	Sacoșu Turcesc	comună	3.307
	Saravale	comună	2.628
	Satchinez	comună	4.743
	Secaș	comună	299
	Sânandrei	comună	5.717
	Sânmihaiu Român	comună	6.121
	Sânpetru Mare	comună	3.145
	Săcălaz	comună	7.204
	Teremia Mare	comună	4.019
	Tomești	comună	2.093
	Tomnatic	comună	3.144
	Topolovățu Mare	comună	2.574
	Tormac	comună	2.714
	Traian Vuia	comună	2.059
	Uivar	comună	2.453
	Valcani	comună	1.350
	Variaș	comună	5.682
	Victor Vlad Delamarina	comună	2.604
	Voiteg	comună	2.437
	Șag	comună	3.009
	Șandra	comună	2.882
	Știuca	comună	1.813

Note

^ Alin Nica (PNL), noul președinte al Consiliului Județean Timiș - numărătoare paralelă, 30 septembrie 2020, accesat în 30 septembrie 2020
^ „Descoperă Timișul - Consiliul Județean Timiș”. 17 decembrie 2021. Accesat în 10 septembrie 2024.
^ „Turism - Consiliul Județean Timiș”. 16 martie 2021. Accesat în 10 septembrie 2024.
^ „Cramele Recaș renumite pentru turismul viticol”. Your Site NAME Goes HERE. Accesat în 10 septembrie 2024.
^ „Recaș”. citywine.be. Accesat în 10 septembrie 2024.
^ Ionescu, Vladimir (23 iulie 2017). „Banca Mondială / Trend nou - "orașele magnet": numărul românilor care doresc să emigreze, mai mic decât al celor care vor să se mute în altă localitate din țară”. CursDeGuvernare.ro. Accesat în 3 noiembrie 2023.
^ „Analiză imobiliară la jumătate de an. Piața rezidențială, pe pantă descendentă: A scăzut numărul de proiecte de locuințe, sunt pe minus tranzacțiile, autorizațiile de construire, cererea și oferta”. Economedia.ro. 6 iulie 2023. Accesat în 8 noiembrie 2023.
^ Nicoleta (28 februarie 2018). „Timișoara, orașul cu cea mai mare creștere economică din UE”. Jurnalul de Afaceri. Accesat în 7 noiembrie 2023.
^ Intelligence, Financial (10 august 2023). „Calitatea vieții – Timișoara mai bine decât Lisabona, Clujul peste Bruxelles, Bucureștiul devansează Roma”. Financial Intelligence. Accesat în 8 noiembrie 2023.
^ „Timișoara a ajuns în topul celor mai grozave locuri din lume”. Mediafax.ro. Accesat în 10 noiembrie 2023.
^ „Un oraș din România, desemnat destinația perfectă de toamnă din Europa în 2023”. Stirileprotv.ro. Accesat în 12 noiembrie 2023.
^ „Timisoara Startups” (în engleză). timisoarastartups.ro. Accesat în 6 noiembrie 2023. ^{[nefuncțională – arhivă]}
^ „Timișoara, cel mai bun oraș pentru afaceri din România” (în Romanian). TVR.RO. Accesat în 8 noiembrie 2023.
^ „Fitch Ratings: Credit Ratings & Analysis For Financial Markets” (în engleză). Fitch Ratings. Accesat în 14 noiembrie 2023.
^ Ionescu, Vladimir (23 iulie 2017). „Banca Mondială / Trend nou - "orașele magnet": numărul românilor care doresc să emigreze, mai mic decât al celor care vor să se mute în altă localitate din țară”. CursDeGuvernare.ro. Accesat în 27 octombrie 2023.
^ „Capitala Tineretului din Romania”. capitalatineretului.ro. Accesat în 10 septembrie 2024.
^ en „The European Capital of Culture 2021 in Romania: The Selection Panel's Final Report” (PDF). Comisia Europeană. București. octombrie 2016.
^ „Județul Timiș va fi regiune gastronomică europeană - Consiliul Județean Timiș”. 9 mai 2024. Accesat în 10 septembrie 2024.
^ ^a ^b Ștefan Both (11 ianuarie 2013). „Timiș - cel mai mare județ din România, provine din cuvântul dac thibh-isjo”. Adevărul.
^ ^a ^b „Stema judetului Timis”.
^ ^a ^b ^c ^d ^e „Capitolul II - Caracteristicile județului Timiș”. Planul de analiză și acoperire a riscurilor teritoriale din județul Timiș (PDF). Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Timiș. 2013.
^ en „Presentation”. DKMT.
^ ^a ^b „Monografia județului Timiș” (PDF). Banca Națională a României. p. 3. Arhivat din original (PDF) la 18 noiembrie 2020. Accesat în 24 octombrie 2018.
^ ^a ^b ^c ^d Dinu Barbu (2013). Mic atlas al județului Timiș (caleidoscop) (PDF). Artpress (ed. a V-a, revăzută și adăugită). Consiliul Județean Timiș. ISBN 978-973-108-553-1. Arhivat din original (PDF) la 25 februarie 2021. Accesat în 24 octombrie 2018.
^ „Resurse de importanță economică”. Instituția Prefectului – Județul Timiș.
^ „V. Protecția naturii și biodiversitatea terenurilor”. Raport județean privind starea mediului pentru anul 2017. Agenția pentru Protecția Mediului Timiș. 15 august 2018. p. 141.
^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f ^g „Cadru natural, mediu, zone de risc”. Actualizare plan de amenajare a teritoriului județului Timiș (PDF). Consiliul Județean Timiș. aprilie 2013. Arhivat din original (PDF) la 25 octombrie 2018. Accesat în 24 octombrie 2018.
^ „Cele 45 ARII NATURALE PROTEJATE din județul TIMIȘ”. Timișoara Express. 3 iulie 2016. Arhivat din original la 24 octombrie 2018. Accesat în 24 octombrie 2018.
^ „dept_v1 - Direcția de Evidență a Persoanelor Timiș”. 16 februarie 2022. Accesat în 5 noiembrie 2023.
^ ^a ^b ^c „Populația și rețeaua de localități”. Actualizare plan de amenajare a teritoriului județului Timiș (PDF). Consiliul Județean Timiș. ianuarie 2013. Arhivat din original (PDF) la 26 octombrie 2018. Accesat în 26 octombrie 2018.
^ „Raportul stării de sănătate a populației județului Timiș 2013 – 2016” (PDF). Direcția de Sănătate Publică Timiș. pp. 2, 6.
^ „Rezultate definitive RPL 2021 - Recensământul Populației și Locuințelor”.
^ hu Varga E. Árpád. „Temes megye településeinek etnikai (anyanyelvi/nemzetiségi) adatai” (PDF). A Kulturális Innovációs Alapítvány Könyvtára.
^ „Structura etno-demografică pe arii geografice”. Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală.
^ „Tab12. Populația stabilă pe sexe, după religie – categorii de localități, macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe”. RPL 2011. Institutul Național de Statistică.
^ Vlad Moldoveanu (7 octombrie 2013). „Religiile României. Orașul cu cel mai mare procent de atei din țară”. inCont.ro.
^ „Prima pagină - Consiliul Județean Timiș”. Accesat în 5 noiembrie 2023.
^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 26 octombrie 2024.
^ „CNAIR - DRDP Timisoara”. www.drdptm.ro. Accesat în 5 noiembrie 2023.
^ ^a ^b ^c „Căi de comunicație și transport”. Actualizare plan de amenajare a teritoriului județului Timiș (PDF). Consiliul Județean Timiș. ianuarie 2013. Arhivat din original (PDF) la 28 octombrie 2018. Accesat în 27 octombrie 2018.
^ „Conectare între Aeroportul Timișoara și A1 printr-un nou drum județean”.
^ Ursan, Radu (5 iunie 2024). „Un nou proiect sârbo-român: se face o autostradă care va lega Voivodina de țara noastră. Ambasadorul României la Belgrad: Suntem foarte interesați de proiecte care să ne lege de Serbia”. R3media. Accesat în 6 septembrie 2024.
^ Voivodinei, Instituția de radiodifuziune a Voivodinei Radioteleviziunea. „Vučić va vizita astăzi lucrările la construirea șoselei de mare viteză "Zâmbetul Voivodinei"”. Radioteleviziunea Voivodinei. Accesat în 6 septembrie 2024.
^ „A fost semnat contractul pentru modernizarea a 162 km ai liniei de cale ferată Caransebeș-Timișoara-Arad. 8,77 miliarde lei din PNRR”. Economica.net. 22 august 2022. Accesat în 30 octombrie 2023.
^ „Ministerul Transporturilor a aprobat modernizarea căii ferate dintre Reșița și Timișoara cu extensie Voiteni, Stamora Moravița, frontieră – proiectul ar urma să coste 400 de milioane de euro”. Buletin de Timișoara. Accesat în 30 octombrie 2023.
^ „Mersul trenurilor”.
^ „Primăria Timişoara va contracta un studiu de fezabilitate pentru introducerea metroului în oraş”. www.birouinfo.ro. Accesat în 6 septembrie 2024.
^ „Evoluție Trafic”. Aerotim. Arhivat din original la 1 iulie 2018. Accesat în 28 octombrie 2018.
^ „Proiect gigantic, de 300 de milioane de euro, pentru Aeroportul Timișoara. Grindeanu s-a întâlnit cu arabii”. adevarul.ro. 10 august 2022. Accesat în 31 octombrie 2023.
^ Vlad Petrini (22 iulie 2017). „Fonduri europene pentru redeschiderea navigației pe Canalul Bega”. Capital.
^ „Timișoara primul oraș din România cu vaporetto”.
^ „470 de km de piste de biciclete, amenajate în Timiș prin PNRR. Rețeaua va lega Timișul de Arad, Caraș – Severin și Hunedoara - Consiliul Județean Timiș”. 30 decembrie 2022. Accesat în 5 octombrie 2023.
^ „Serviciul de relații externe, protocol și mediul de afaceri - Consiliul Județean Timiș”. 2 februarie 2022. Accesat în 5 noiembrie 2023.
^ „Serviciul de relații externe, protocol și mediul de afaceri - Consiliul Județean Timiș”. 2 februarie 2022. Accesat în 5 noiembrie 2023.
^ „Serviciul de relații externe, protocol și mediul de afaceri - Consiliul Județean Timiș”. 2 februarie 2022. Accesat în 5 noiembrie 2023.
^ Romania, Forbes (5 februarie 2016). „Forbes Best Cities 2016: Timișoara, din nou pe primul loc - Forbes.ro”. Forbes Romania. Accesat în 3 noiembrie 2023.
^ Iulia Avram (14 martie 2017). „Timișul, pe locul II în țară la rata angajărilor. Ultimul e Giurgiu, județ care dă cei mai mulți membri în guvern”. deBanat.ro.
^ ^a ^b www.hipo.ro. „Job” (în engleză). www.HiPo.ro. Accesat în 22 septembrie 2023.
^ Eroare/ Error, www.bnr.ro
^ Orţişoara, Jurnal de (30 iulie 2024). „Salariile din Timiș se apropie de cele din București”. Jurnal de Orţişoara. Accesat în 11 septembrie 2024.
^ Orţişoara, Jurnal de (30 iulie 2024). „Salariile din Timiș se apropie de cele din București”. Jurnal de Orţişoara. Accesat în 11 septembrie 2024.
^ „Statistica oficială din România | Institutul Național de Statistică”. insse.ro. Accesat în 12 septembrie 2024.
^ „World Development Indicators | DataBank”. databank.worldbank.org. Accesat în 11 septembrie 2024.
^ „Timișoara atrage investiții de un miliard de euro în imobiliare, jumătate din valoarea celorlalte mari orașe din România”. Economica.net. 17 noiembrie 2021. Accesat în 22 octombrie 2023.
^ Turp, Amelia (3 octombrie 2024). „Analiză: Timișoara ar putea atrage investiții publice și private de peste 4 miliarde de euro - Forbes.ro”. Forbes Romania. Accesat în 4 octombrie 2024.
^ „Timișoara, cel mai bun oraș din România și al treilea din Europa pentru munca la distanță”. Economedia.ro. 24 iulie 2021. Accesat în 9 noiembrie 2023.
^ „Timisoara este pe locul 1 in topul mondial al oraselor cu viteza mare la internet”. Stirileprotv.ro. Accesat în 9 noiembrie 2023.
^ „ANOFM”. www.anofm.ro. Accesat în 21 octombrie 2023.
^ ^a ^b ^c „Timisul pe locul II ca Pib pe cap de locuitor”. Cotidianul. 12.12.2018. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
^ „IMM Timișoara – Agenția pentru IMM Timișoara”. 8 mai 2023. Accesat în 5 noiembrie 2023.
^ ^a ^b „Economie”. Consiliul Județean Timiș.
^ Balanța forței de muncă la 1 ianuarie 2018 (PDF). Institutul Național de Statistică. 2018. p. 41. ISSN 2067-0311.
^ „Centrul Regional de Competente si Dezvoltare a Furnizorilor in Industria Automotive”.
^ „Automotivest”. automotivest.ro. Accesat în 24 octombrie 2023.
^ „Proiect gigantic într-o comună din Timiș. Pistă de testare pentru industria auto, de 100 de milioane de euro”. adevarul.ro. 18 august 2022. Accesat în 21 octombrie 2023.
^ „Acasă”. Centrul Regional de Inovare si Transfer Tehnologic. Accesat în 21 octombrie 2023.
^ „OCPI Timis”. ocpitimis.ro. Accesat în 5 noiembrie 2023.
^ DELIU, Anda (2 octombrie 2024). „Timișoara are un plan de acțiune pentru a deveni un oraș verde”. timisplus.ro. Accesat în 6 octombrie 2024.
^ ^a ^b „Efervescență pe piața imobiliară - câte imobile și terenuri s-au vândut în Timiș”.
^ „703.509 tranzacţii imobiliare în primele trei trimestre / CECCAR Business Magazine”. CECCAR Business Magazine. Accesat în 6 octombrie 2024.
^ „Analiză imobiliară la jumătate de an. Piața rezidențială, pe pantă descendentă: A scăzut numărul de proiecte de locuințe, sunt pe minus tranzacțiile, autorizațiile de construire, cererea și oferta”. Economedia.ro. 6 iulie 2023. Accesat în 16 iulie 2023.
^ „Timișoara: cartier de 1.000 de hectare – vor fi șase centre de cartier, șase școli și 21 de stații de transport în comun”. Buletin de Timișoara. Accesat în 6 octombrie 2024.
^ „Zona Antenelor se transformă total. Vor fi locuințe, birouri și spații comerciale, dar și școli, grădinițe, drumuri și un centru cultural modern/FOTO - Stiri din surse”. 19 septembrie 2024. Arhivat din original la 7 octombrie 2024. Accesat în 6 octombrie 2024.
^ CK. „Ordinul Arhitecților din România, Filiala Teritorială Timiș”. OAR Timiș. Accesat în 10 octombrie 2023.
^ „Camera de Comerț Industrie și Agricultură TIMIȘ - Împreună pentru afacerea ta”. www.cciat.ro. Accesat în 22 septembrie 2023.
^ Ștefan Both (21 iunie 2018). „Mega Image a inaugurat primul supermarket din Timișoara. Câte unități vor mai deschide belgo-olandezii și unde vor fi primele Shop&Go-uri”. Adevărul.
^ Ștefan Both (21 iunie 2018). „Mega Image a inaugurat primul supermarket din Timișoara. Câte unități vor mai deschide belgo-olandezii și unde vor fi primele Shop&Go-uri”. Adevărul.
^ „OJFIR Timiș - AFIR”. www.afir.ro. Accesat în 5 noiembrie 2023.
^ „Timiș, Dolj și Arad pe primele locuri în topul județelor cu cel mai mare număr de tranzacții cu terenuri agricole încheiate în primele opt luni din an – Pria Events”. Accesat în 19 septembrie 2023.
^ admin. „Landscaper Home” (în engleză). SCDA-Lovrin. Accesat în 28 septembrie 2023.
^ ^a ^b ^c ^d Gheorghe Miron (19 decembrie 2017). „Situația din agricultura din Timiș, la sfârșitul anului 2017”. Ziua de Vest.
^ „Inspectoratul Școlar Județean Timiș”. www.isj.tm.edu.ro. Accesat în 5 noiembrie 2023.
^ ^a ^b „Unități de învățământ acreditate și autorizate”. Cartografia școlară. Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România.
^ ^a ^b „Admitere Liceu 2020”.
^ „Un nou Centru Specializat de Învățare Permanentă în Timiș, cu dotări performante și formare profesională”. Tion. 21 aprilie 2022. Accesat în 21 octombrie 2023.
^ „Studii de caz IT SERVICE”. www.eta2u.ro. Arhivat din original la 27 octombrie 2023. Accesat în 23 octombrie 2023.
^ „UPT, singura universitate timișoreană în foaia de parcurs națională a infrastructurilor de cercetare | Universitatea Politehnica Timișoara”. www.upt.ro. Arhivat din original la 23 octombrie 2023. Accesat în 22 octombrie 2023.
^ ^a ^b „Academia de Științe Tehnice Timișoara”.
^ „INCERC sucursala Timișoara”.
^ „ROSENC | Romanian Sustainable Energy Cluster”. Arhivat din original la 27 octombrie 2023. Accesat în 24 octombrie 2023.
^ „Zilele Academice Timișene”. ^{[nefuncțională]}
^ „Cluster Regional TIC”. Accesat în 21 octombrie 2023.
^ „Cloud”. Autoritatea Pentru Digitalizarea Romaniei. Arhivat din original la 5 octombrie 2023. Accesat în 4 octombrie 2023.
^ „Topul județelor care au atras cei mai mulți turiști străini. Brașov, Timiș, Cluj și Sibiu au atras 20% din totalul străinilor care s-au cazat în hotelurile din țară în primul semestru”.
^ „80% gradul de ocupare al hotelurilor din Timisoara. Cate hoteluri se mai construiesc?”. Hotel Invest. Accesat în 27 octombrie 2023.
^ „Timișoara, inclusă într-un top al celor mai sigure destinații europene pentru vacanțe”. Tion. 6 martie 2023. Accesat în 11 noiembrie 2023.
^ „Home”. Turism Timis. Accesat în 21 octombrie 2023. ^{[nefuncțională – arhivă]}
^ „Scrie Agenției pentru Protecția Mediului Timiș | Protecția Mediului”. protectiamediului.org. Accesat în 5 noiembrie 2023.
^ ^a ^b ^c „Monografia județului Timiș” (PDF). Banca Națională a României. p. 3. Arhivat din original (PDF) la 18 noiembrie 2020. Accesat în 24 octombrie 2018.
^ ^a ^b „Turismul”. Consiliul Județean Timiș.
^ „Turism - Consiliul Județean Timiș”. 16 martie 2021. Accesat în 19 septembrie 2023.
^ ^a ^b ^c „Strategia sectorială de dezvoltare turistică a județului Timiș 2018-2028” (PDF). Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului în Județul Timiș. Arhivat din original (PDF) la 3 noiembrie 2018. Accesat în 3 noiembrie 2018.
^ ^a ^b Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite turism
^ Nistorescu, Laurențiu (3 noiembrie 2023). „Timișul aur poartă! Patru orașe și cinci comune figurează pe BalneoMap, instrument creat pentru promovarea resurselor balneare”. Accesat în 3 noiembrie 2023.
^ „Turismul în județul Timiș”. Arhivat din original la 9 decembrie 2023. Accesat în 6 octombrie 2020.
^ „Turismul în județul Timiș”. Arhivat din original la 9 decembrie 2023. Accesat în 6 octombrie 2020.
^ „Direcția Județeană pentru Cultură Timiș | Directia judeteana pentru cultura Timis”. Accesat în 5 noiembrie 2023.
^ Andrei I. Medinski (2012). Tradiție și postmodernitate: 200 de ani de artă plastică în Banat (PDF) (ed. a II-a, revăzută și adăugită). Timișoara: Editura Graphite. p. 41. ISBN 978-973-88663-6-2.
^ ^a ^b Adriana Aciu, Alina Albu, Rodica Giurgiu, Ioan Hațegan, Otilia Hedeșan, Nicolae Popa, Corina Răceanu, Ludovic Satmari (aprilie 2009). Propuneri strategice pentru dezvoltarea turismului cultural în Banat. Institutul Intercultural Timișoara. ISBN 978-973-0-06377-6.
^ „Direcția de Sănătate Publică Timiș”. www.dsptimis.ro. Accesat în 5 noiembrie 2023.
^ „Sănătate”. Consiliul Județean Timiș.
^ Dichis, Bianca (26 mai 2023). „Se deschide santierul la hub-ul de sanatate de 66 de milioane de euro de la Spitalul Judetean Timisoara. Va avea Urgente, ATI si un nou Centru de Mari Arsi, interconectate prin pasarele. Cand trebuie sa fie gata | OpiniaTimisoarei.ro”. Opinia Timisoarei. Accesat în 22 septembrie 2023.
^ „Ministerul Sănătății” (în engleză). www.ms.ro. Accesat în 22 septembrie 2023.
^ „Timișoara: Spitalul Județean se va extinde – va fi construit un nou corp de clădire cu 284 de paturi – vor fi 6 săli noi de operații și 3 spații pentru radioterapie și radiochirurgie – costă 200 de milioane de euro”. Buletin de Timișoara. Accesat în 21 septembrie 2024.
^ „Proiect ambițios, de peste 100 de milioane de euro, la Spitalul „Victor Babeș" Timișoara. Finanțare pentru un centru de transplant pulmonar”. Tion. 25 iulie 2024. Accesat în 21 septembrie 2024.
^ „ZF Live. Adrian Bădescu, fondatorul Clinicilor Medici's din Timișoara: Spitalul pe care îl dezvoltăm în Timișoara va fi gata la începutul anului viitor. Medlife are o investiție bugetată de 20 mil. euro, vorbim de un spital mediu, care va avea 116 paturi”. ZF.ro. Accesat în 5 noiembrie 2023.
^ „CJPC Timiș | ANPC”. anpc.ro. Accesat în 5 noiembrie 2023.
^ Magda Mihalache (23 februarie 2015). „Ce mai pune bănățeanul pe masă din bunătățile păstrate din moși strămoși? Tu când ai mâncat ultima oară zupă, papricaș, beigli, gomboți ori crempită? O poveste de-ți lasă gura apă. FOTO!”. Opinia Timișoarei.
^ Magda Mihalache (23 februarie 2015). „Ce mai pune bănățeanul pe masă din bunătățile păstrate din moși strămoși? Tu când ai mâncat ultima oară zupă, papricaș, beigli, gomboți ori crempită? O poveste de-ți lasă gura apă. FOTO!”. Opinia Timișoarei.
^ „Cele mai populare localuri din Timișoara”. ialoc.ro. Accesat în 3 septembrie 2023.
^ „79 fast-food-uri din Timisoara si Timis”. www.timisoreni.ro. Accesat în 10 octombrie 2024.
^ „+140 Restaurante Timisoara | Unde sa mananci in Timisoara” (în engleză). bookingham.ro. Accesat în 2 septembrie 2023.
^ „Cele mai populare localuri din Timișoara”. ialoc.ro. Accesat în 2 septembrie 2023.
^ „Acasă” (în engleză). My Banat. Accesat în 8 octombrie 2024.
^ „Facebook”. www.facebook.com. Accesat în 8 octombrie 2024.
^ Ivascu, Adrian (7 octombrie 2023). „Un nou premiu internațional pentru cea mai vizitată comună din Banat. Mâncarea și tradițiile au făcut-o faimoasă”. Ghidul Banatului. Accesat în 8 octombrie 2024.
^ „103 restaurante din Timisoara si Timis care ofera livrare la domiciliu”. www.timisoreni.ro. Accesat în 8 octombrie 2024.
^ „Timișoara își pregătește zona metropolitană”. Ziarul Financiar. 24 iulie 2008.
^ „Timișoara - Zona Metropolitană”. ADI-PCT. Arhivat din original la 23 octombrie 2023. Accesat în 21 octombrie 2023.
^ „NOTĂ DE FUNDAMENTARE la Hotărârea Guvernului nr. 998/2008 pentru desemnarea polilor naționali de creștere în care se realizează cu prioritate investiții din programele cu finanțare comunitară și națională” (PDF). Guvernul României. p. 2.
^ Daniela Ghinea, Ramona Miclăuș, Mihaela Sîrbu, Maria Pantic-Telbis (2013). „Starea economică, socială și de mediu a municipiului Timișoara” (PDF). Primăria Timișoara. Arhivat din original (PDF) la 13 aprilie 2018. Accesat în 12 aprilie 2018.
^ „În ultimii 20 de ani, Timișoara s-a extins cu 1.000 de hectare! Vezi aici în ce direcții și cum anume a crescut orașul!”. Opinia Timișoarei. 25 noiembrie 2011.
^ „ADI Zurobara”. Accesat în 21 octombrie 2023.
^ http://www.primariatm.ro/m/2-Monitorul_Primariei_Timisoara/10-Consiliul_Local_Timi%C5%9Foara/2363-Vision_2030_-_o_strategie_integrat%C4%83_de_infrastructur%C4%83.html. „Strategia Timisoara Vision 2030”. Arhivat din original la 9 septembrie 2018. Accesat în 9 septembrie 2018.
^ Arhiva (3 august 2016). „Timișoara și Arad se unesc ca să constituie prima METROPOLĂ din România” (în Romanian). Evenimentul Zilei. Accesat în 5 septembrie 2023.
^ Adriana, Mîț. „Conurbatia Timisoara-Arad ia nastere”.
^ „Facebook”. www.facebook.com. Accesat în 7 septembrie 2024.
^ „"Alianța Vestului", fondată de Timişoara, Arad, Oradea şi Cluj-Napoca”. romania-actualitati.ro. Accesat în 7 septembrie 2024.
^ „Asociatia Timis-Torontal-Barzava”. timistorontalbarzava.ro. Accesat în 21 octombrie 2023.

Lectură suplimentară

Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică.
Raularian Rusu (2007). Organizarea spațiului geografic în Banat. Timișoara: Editura Mirton. ISBN 978-973-52-02019.
Remus Crețan (2006). Dicționar toponimic și geografico-istoric al localităților din județul Timiș. Timișoara: Editura Universității de Vest. ISBN 973-7608-65-8.

Vezi și

Județele României
Județul Timiș-Torontal (interbelic)
Galeria de steme și steaguri ale județului Timiș
Lista stadioanelor de fotbal din județul Timiș
Timișu de Jos și Timișu de Sus, Brașov - din componența orașului Predeal, jud. Brașov

Legături externe

Materiale media legate de Timiș la Wikimedia Commons

Portal Banat
Portal România

[526ccdf7986555d2d52c6a2e1b28ff2b-1] Alin Nica (PNL), noul președinte al Consiliului Județean Timiș - numărătoare paralelă, 30 septembrie 2020, accesat în 30 septembrie 2020

[2] „Descoperă Timișul - Consiliul Județean Timiș”. 17 decembrie 2021. Accesat în 10 septembrie 2024.

[3] „Turism - Consiliul Județean Timiș”. 16 martie 2021. Accesat în 10 septembrie 2024.

[4] „Cramele Recaș renumite pentru turismul viticol”. Your Site NAME Goes HERE. Accesat în 10 septembrie 2024.

[5] „Recaș”. citywine.be. Accesat în 10 septembrie 2024.

[6] Ionescu, Vladimir (23 iulie 2017). „Banca Mondială / Trend nou - "orașele magnet": numărul românilor care doresc să emigreze, mai mic decât al celor care vor să se mute în altă localitate din țară”. CursDeGuvernare.ro. Accesat în 3 noiembrie 2023.

[7] „Analiză imobiliară la jumătate de an. Piața rezidențială, pe pantă descendentă: A scăzut numărul de proiecte de locuințe, sunt pe minus tranzacțiile, autorizațiile de construire, cererea și oferta”. Economedia.ro. 6 iulie 2023. Accesat în 8 noiembrie 2023.

[8] Nicoleta (28 februarie 2018). „Timișoara, orașul cu cea mai mare creștere economică din UE”. Jurnalul de Afaceri. Accesat în 7 noiembrie 2023.

[9] Intelligence, Financial (10 august 2023). „Calitatea vieții – Timișoara mai bine decât Lisabona, Clujul peste Bruxelles, Bucureștiul devansează Roma”. Financial Intelligence. Accesat în 8 noiembrie 2023.

[10] „Timișoara a ajuns în topul celor mai grozave locuri din lume”. Mediafax.ro. Accesat în 10 noiembrie 2023.

[11] „Un oraș din România, desemnat destinația perfectă de toamnă din Europa în 2023”. Stirileprotv.ro. Accesat în 12 noiembrie 2023.

[12] „Timisoara Startups” (în engleză). timisoarastartups.ro. Accesat în 6 noiembrie 2023. ^{[nefuncțională – arhivă]}

[13] „Timișoara, cel mai bun oraș pentru afaceri din România” (în Romanian). TVR.RO. Accesat în 8 noiembrie 2023.

[14] „Fitch Ratings: Credit Ratings & Analysis For Financial Markets” (în engleză). Fitch Ratings. Accesat în 14 noiembrie 2023.

[15] Ionescu, Vladimir (23 iulie 2017). „Banca Mondială / Trend nou - "orașele magnet": numărul românilor care doresc să emigreze, mai mic decât al celor care vor să se mute în altă localitate din țară”. CursDeGuvernare.ro. Accesat în 27 octombrie 2023.

[16] „Capitala Tineretului din Romania”. capitalatineretului.ro. Accesat în 10 septembrie 2024.

[17] „The European Capital of Culture 2021 in Romania: The Selection Panel's Final Report” (PDF). Comisia Europeană. București. octombrie 2016.

[18] „Județul Timiș va fi regiune gastronomică europeană - Consiliul Județean Timiș”. 9 mai 2024. Accesat în 10 septembrie 2024.

[lajos-19] Ștefan Both (11 ianuarie 2013). „Timiș - cel mai mare județ din România, provine din cuvântul dac thibh-isjo”. Adevărul.

[:10-20] „Stema judetului Timis”.

[isu-21] „Capitolul II - Caracteristicile județului Timiș”. Planul de analiză și acoperire a riscurilor teritoriale din județul Timiș (PDF). Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Timiș. 2013.

[22] „Presentation”. DKMT.

[bnr-23] „Monografia județului Timiș” (PDF). Banca Națională a României. p. 3. Arhivat din original (PDF) la 18 noiembrie 2020. Accesat în 24 octombrie 2018.

[atlas-24] Dinu Barbu (2013). Mic atlas al județului Timiș (caleidoscop) (PDF). Artpress (ed. a V-a, revăzută și adăugită). Consiliul Județean Timiș. ISBN 978-973-108-553-1. Arhivat din original (PDF) la 25 februarie 2021. Accesat în 24 octombrie 2018.

[prefect-25] „Resurse de importanță economică”. Instituția Prefectului – Județul Timiș.

[26] „V. Protecția naturii și biodiversitatea terenurilor”. Raport județean privind starea mediului pentru anul 2017. Agenția pentru Protecția Mediului Timiș. 15 august 2018. p. 141.

[nat-27] ^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f ^g „Cadru natural, mediu, zone de risc”. Actualizare plan de amenajare a teritoriului județului Timiș (PDF). Consiliul Județean Timiș. aprilie 2013. Arhivat din original (PDF) la 25 octombrie 2018. Accesat în 24 octombrie 2018.

[28] „Cele 45 ARII NATURALE PROTEJATE din județul TIMIȘ”. Timișoara Express. 3 iulie 2016. Arhivat din original la 24 octombrie 2018. Accesat în 24 octombrie 2018.

[29] „dept_v1 - Direcția de Evidență a Persoanelor Timiș”. 16 februarie 2022. Accesat în 5 noiembrie 2023.

[demografie-30] „Populația și rețeaua de localități”. Actualizare plan de amenajare a teritoriului județului Timiș (PDF). Consiliul Județean Timiș. ianuarie 2013. Arhivat din original (PDF) la 26 octombrie 2018. Accesat în 26 octombrie 2018.

[dsptimis-31] „Raportul stării de sănătate a populației județului Timiș 2013 – 2016” (PDF). Direcția de Sănătate Publică Timiș. pp. 2, 6.

[32] „Rezultate definitive RPL 2021 - Recensământul Populației și Locuințelor”.

[33] u Varga E. Árpád. „Temes megye településeinek etnikai (anyanyelvi/nemzetiségi) adatai” (PDF). A Kulturális Innovációs Alapítvány Könyvtára.

[34] „Structura etno-demografică pe arii geografice”. Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală.

[35] „Tab12. Populația stabilă pe sexe, după religie – categorii de localități, macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe”. RPL 2011. Institutul Național de Statistică.

[36] Vlad Moldoveanu (7 octombrie 2013). „Religiile României. Orașul cu cel mai mare procent de atei din țară”. inCont.ro.

[37] „Prima pagină - Consiliul Județean Timiș”. Accesat în 5 noiembrie 2023.

[38] „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 26 octombrie 2024.

[39] „CNAIR - DRDP Timisoara”. www.drdptm.ro. Accesat în 5 noiembrie 2023.

[vol5-40] „Căi de comunicație și transport”. Actualizare plan de amenajare a teritoriului județului Timiș (PDF). Consiliul Județean Timiș. ianuarie 2013. Arhivat din original (PDF) la 28 octombrie 2018. Accesat în 27 octombrie 2018.

[41] „Conectare între Aeroportul Timișoara și A1 printr-un nou drum județean”.

[42] Ursan, Radu (5 iunie 2024). „Un nou proiect sârbo-român: se face o autostradă care va lega Voivodina de țara noastră. Ambasadorul României la Belgrad: Suntem foarte interesați de proiecte care să ne lege de Serbia”. R3media. Accesat în 6 septembrie 2024.

[43] Voivodinei, Instituția de radiodifuziune a Voivodinei Radioteleviziunea. „Vučić va vizita astăzi lucrările la construirea șoselei de mare viteză "Zâmbetul Voivodinei"”. Radioteleviziunea Voivodinei. Accesat în 6 septembrie 2024.

[44] „A fost semnat contractul pentru modernizarea a 162 km ai liniei de cale ferată Caransebeș-Timișoara-Arad. 8,77 miliarde lei din PNRR”. Economica.net. 22 august 2022. Accesat în 30 octombrie 2023.

[45] „Ministerul Transporturilor a aprobat modernizarea căii ferate dintre Reșița și Timișoara cu extensie Voiteni, Stamora Moravița, frontieră – proiectul ar urma să coste 400 de milioane de euro”. Buletin de Timișoara. Accesat în 30 octombrie 2023.

[46] „Mersul trenurilor”.

[47] „Primăria Timişoara va contracta un studiu de fezabilitate pentru introducerea metroului în oraş”. www.birouinfo.ro. Accesat în 6 septembrie 2024.

[48] „Evoluție Trafic”. Aerotim. Arhivat din original la 1 iulie 2018. Accesat în 28 octombrie 2018.

[49] „Proiect gigantic, de 300 de milioane de euro, pentru Aeroportul Timișoara. Grindeanu s-a întâlnit cu arabii”. adevarul.ro. 10 august 2022. Accesat în 31 octombrie 2023.

[:312-50] Vlad Petrini (22 iulie 2017). „Fonduri europene pentru redeschiderea navigației pe Canalul Bega”. Capital.

[:302-51] „Timișoara primul oraș din România cu vaporetto”.

[52] „470 de km de piste de biciclete, amenajate în Timiș prin PNRR. Rețeaua va lega Timișul de Arad, Caraș – Severin și Hunedoara - Consiliul Județean Timiș”. 30 decembrie 2022. Accesat în 5 octombrie 2023.

[53] „Serviciul de relații externe, protocol și mediul de afaceri - Consiliul Județean Timiș”. 2 februarie 2022. Accesat în 5 noiembrie 2023.

[54] „Serviciul de relații externe, protocol și mediul de afaceri - Consiliul Județean Timiș”. 2 februarie 2022. Accesat în 5 noiembrie 2023.

[55] „Serviciul de relații externe, protocol și mediul de afaceri - Consiliul Județean Timiș”. 2 februarie 2022. Accesat în 5 noiembrie 2023.

[56] Romania, Forbes (5 februarie 2016). „Forbes Best Cities 2016: Timișoara, din nou pe primul loc - Forbes.ro”. Forbes Romania. Accesat în 3 noiembrie 2023.

[:4-57] Iulia Avram (14 martie 2017). „Timișul, pe locul II în țară la rata angajărilor. Ultimul e Giurgiu, județ care dă cei mai mulți membri în guvern”. deBanat.ro.

[:9-58] www.hipo.ro. „Job” (în engleză). www.HiPo.ro. Accesat în 22 septembrie 2023.

[59] Eroare/ Error, www.bnr.ro

[60] Orţişoara, Jurnal de (30 iulie 2024). „Salariile din Timiș se apropie de cele din București”. Jurnal de Orţişoara. Accesat în 11 septembrie 2024.

[61] Orţişoara, Jurnal de (30 iulie 2024). „Salariile din Timiș se apropie de cele din București”. Jurnal de Orţişoara. Accesat în 11 septembrie 2024.

[62] „Statistica oficială din România | Institutul Național de Statistică”. insse.ro. Accesat în 12 septembrie 2024.

[63] „World Development Indicators | DataBank”. databank.worldbank.org. Accesat în 11 septembrie 2024.

[64] „Timișoara atrage investiții de un miliard de euro în imobiliare, jumătate din valoarea celorlalte mari orașe din România”. Economica.net. 17 noiembrie 2021. Accesat în 22 octombrie 2023.

[65] Turp, Amelia (3 octombrie 2024). „Analiză: Timișoara ar putea atrage investiții publice și private de peste 4 miliarde de euro - Forbes.ro”. Forbes Romania. Accesat în 4 octombrie 2024.

[66] „Timișoara, cel mai bun oraș din România și al treilea din Europa pentru munca la distanță”. Economedia.ro. 24 iulie 2021. Accesat în 9 noiembrie 2023.

[67] „Timisoara este pe locul 1 in topul mondial al oraselor cu viteza mare la internet”. Stirileprotv.ro. Accesat în 9 noiembrie 2023.

[68] „ANOFM”. www.anofm.ro. Accesat în 21 octombrie 2023.

[:5-69] „Timisul pe locul II ca Pib pe cap de locuitor”. Cotidianul. 12.12.2018. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)

[70] „IMM Timișoara – Agenția pentru IMM Timișoara”. 8 mai 2023. Accesat în 5 noiembrie 2023.

[economie-71] „Economie”. Consiliul Județean Timiș.

[72] Balanța forței de muncă la 1 ianuarie 2018 (PDF). Institutul Național de Statistică. 2018. p. 41. ISSN 2067-0311.

[73] „Centrul Regional de Competente si Dezvoltare a Furnizorilor in Industria Automotive”.

[74] „Automotivest”. automotivest.ro. Accesat în 24 octombrie 2023.

[75] „Proiect gigantic într-o comună din Timiș. Pistă de testare pentru industria auto, de 100 de milioane de euro”. adevarul.ro. 18 august 2022. Accesat în 21 octombrie 2023.

[76] „Acasă”. Centrul Regional de Inovare si Transfer Tehnologic. Accesat în 21 octombrie 2023.

[77] „OCPI Timis”. ocpitimis.ro. Accesat în 5 noiembrie 2023.

[78] DELIU, Anda (2 octombrie 2024). „Timișoara are un plan de acțiune pentru a deveni un oraș verde”. timisplus.ro. Accesat în 6 octombrie 2024.

[:3-79] „Efervescență pe piața imobiliară - câte imobile și terenuri s-au vândut în Timiș”.

[80] „703.509 tranzacţii imobiliare în primele trei trimestre / CECCAR Business Magazine”. CECCAR Business Magazine. Accesat în 6 octombrie 2024.

[81] „Analiză imobiliară la jumătate de an. Piața rezidențială, pe pantă descendentă: A scăzut numărul de proiecte de locuințe, sunt pe minus tranzacțiile, autorizațiile de construire, cererea și oferta”. Economedia.ro. 6 iulie 2023. Accesat în 16 iulie 2023.

[82] „Timișoara: cartier de 1.000 de hectare – vor fi șase centre de cartier, șase școli și 21 de stații de transport în comun”. Buletin de Timișoara. Accesat în 6 octombrie 2024.

[83] „Zona Antenelor se transformă total. Vor fi locuințe, birouri și spații comerciale, dar și școli, grădinițe, drumuri și un centru cultural modern/FOTO - Stiri din surse”. 19 septembrie 2024. Arhivat din original la 7 octombrie 2024. Accesat în 6 octombrie 2024.

[84] CK. „Ordinul Arhitecților din România, Filiala Teritorială Timiș”. OAR Timiș. Accesat în 10 octombrie 2023.

[85] „Camera de Comerț Industrie și Agricultură TIMIȘ - Împreună pentru afacerea ta”. www.cciat.ro. Accesat în 22 septembrie 2023.

[:42-86] Ștefan Both (21 iunie 2018). „Mega Image a inaugurat primul supermarket din Timișoara. Câte unități vor mai deschide belgo-olandezii și unde vor fi primele Shop&Go-uri”. Adevărul.

[87] Ștefan Both (21 iunie 2018). „Mega Image a inaugurat primul supermarket din Timișoara. Câte unități vor mai deschide belgo-olandezii și unde vor fi primele Shop&Go-uri”. Adevărul.

[88] „OJFIR Timiș - AFIR”. www.afir.ro. Accesat în 5 noiembrie 2023.

[89] „Timiș, Dolj și Arad pe primele locuri în topul județelor cu cel mai mare număr de tranzacții cu terenuri agricole încheiate în primele opt luni din an – Pria Events”. Accesat în 19 septembrie 2023.

[90] . „Landscaper Home” (în engleză). SCDA-Lovrin. Accesat în 28 septembrie 2023.

[:7-91] Gheorghe Miron (19 decembrie 2017). „Situația din agricultura din Timiș, la sfârșitul anului 2017”. Ziua de Vest.

[92] „Inspectoratul Școlar Județean Timiș”. www.isj.tm.edu.ro. Accesat în 5 noiembrie 2023.

[:8-93] „Unități de învățământ acreditate și autorizate”. Cartografia școlară. Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România.

[:0-94] „Admitere Liceu 2020”.

[95] „Un nou Centru Specializat de Învățare Permanentă în Timiș, cu dotări performante și formare profesională”. Tion. 21 aprilie 2022. Accesat în 21 octombrie 2023.

[96] „Studii de caz IT SERVICE”. www.eta2u.ro. Arhivat din original la 27 octombrie 2023. Accesat în 23 octombrie 2023.

[97] „UPT, singura universitate timișoreană în foaia de parcurs națională a infrastructurilor de cercetare | Universitatea Politehnica Timișoara”. www.upt.ro. Arhivat din original la 23 octombrie 2023. Accesat în 22 octombrie 2023.

[:6-98] „Academia de Științe Tehnice Timișoara”.

[99] „INCERC sucursala Timișoara”.

[100] „ROSENC | Romanian Sustainable Energy Cluster”. Arhivat din original la 27 octombrie 2023. Accesat în 24 octombrie 2023.

[101] „Zilele Academice Timișene”. ^{[nefuncțională]}

[102] „Cluster Regional TIC”. Accesat în 21 octombrie 2023.

[103] „Cloud”. Autoritatea Pentru Digitalizarea Romaniei. Arhivat din original la 5 octombrie 2023. Accesat în 4 octombrie 2023.

[104] „Topul județelor care au atras cei mai mulți turiști străini. Brașov, Timiș, Cluj și Sibiu au atras 20% din totalul străinilor care s-au cazat în hotelurile din țară în primul semestru”.

[105] „80% gradul de ocupare al hotelurilor din Timisoara. Cate hoteluri se mai construiesc?”. Hotel Invest. Accesat în 27 octombrie 2023.

[106] „Timișoara, inclusă într-un top al celor mai sigure destinații europene pentru vacanțe”. Tion. 6 martie 2023. Accesat în 11 noiembrie 2023.

[107] „Home”. Turism Timis. Accesat în 21 octombrie 2023. ^{[nefuncțională – arhivă]}

[108] „Scrie Agenției pentru Protecția Mediului Timiș | Protecția Mediului”. protectiamediului.org. Accesat în 5 noiembrie 2023.

[bnr3-109] „Monografia județului Timiș” (PDF). Banca Națională a României. p. 3. Arhivat din original (PDF) la 18 noiembrie 2020. Accesat în 24 octombrie 2018.

[turism2-110] „Turismul”. Consiliul Județean Timiș.

[111] „Turism - Consiliul Județean Timiș”. 16 martie 2021. Accesat în 19 septembrie 2023.

[apdt-112] „Strategia sectorială de dezvoltare turistică a județului Timiș 2018-2028” (PDF). Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului în Județul Timiș. Arhivat din original (PDF) la 3 noiembrie 2018. Accesat în 3 noiembrie 2018.

[turism-113] Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite turism

[114] Nistorescu, Laurențiu (3 noiembrie 2023). „Timișul aur poartă! Patru orașe și cinci comune figurează pe BalneoMap, instrument creat pentru promovarea resurselor balneare”. Accesat în 3 noiembrie 2023.

[115] „Turismul în județul Timiș”. Arhivat din original la 9 decembrie 2023. Accesat în 6 octombrie 2020.

[116] „Turismul în județul Timiș”. Arhivat din original la 9 decembrie 2023. Accesat în 6 octombrie 2020.

[117] „Direcția Județeană pentru Cultură Timiș | Directia judeteana pentru cultura Timis”. Accesat în 5 noiembrie 2023.

[118] Andrei I. Medinski (2012). Tradiție și postmodernitate: 200 de ani de artă plastică în Banat (PDF) (ed. a II-a, revăzută și adăugită). Timișoara: Editura Graphite. p. 41. ISBN 978-973-88663-6-2.

[propuneri-119] Adriana Aciu, Alina Albu, Rodica Giurgiu, Ioan Hațegan, Otilia Hedeșan, Nicolae Popa, Corina Răceanu, Ludovic Satmari (aprilie 2009). Propuneri strategice pentru dezvoltarea turismului cultural în Banat. Institutul Intercultural Timișoara. ISBN 978-973-0-06377-6.

[120] „Direcția de Sănătate Publică Timiș”. www.dsptimis.ro. Accesat în 5 noiembrie 2023.

[121] „Sănătate”. Consiliul Județean Timiș.

[122] Dichis, Bianca (26 mai 2023). „Se deschide santierul la hub-ul de sanatate de 66 de milioane de euro de la Spitalul Judetean Timisoara. Va avea Urgente, ATI si un nou Centru de Mari Arsi, interconectate prin pasarele. Cand trebuie sa fie gata | OpiniaTimisoarei.ro”. Opinia Timisoarei. Accesat în 22 septembrie 2023.

[123] „Ministerul Sănătății” (în engleză). www.ms.ro. Accesat în 22 septembrie 2023.

[124] „Timișoara: Spitalul Județean se va extinde – va fi construit un nou corp de clădire cu 284 de paturi – vor fi 6 săli noi de operații și 3 spații pentru radioterapie și radiochirurgie – costă 200 de milioane de euro”. Buletin de Timișoara. Accesat în 21 septembrie 2024.

[125] „Proiect ambițios, de peste 100 de milioane de euro, la Spitalul „Victor Babeș" Timișoara. Finanțare pentru un centru de transplant pulmonar”. Tion. 25 iulie 2024. Accesat în 21 septembrie 2024.

[126] „ZF Live. Adrian Bădescu, fondatorul Clinicilor Medici's din Timișoara: Spitalul pe care îl dezvoltăm în Timișoara va fi gata la începutul anului viitor. Medlife are o investiție bugetată de 20 mil. euro, vorbim de un spital mediu, care va avea 116 paturi”. ZF.ro. Accesat în 5 noiembrie 2023.

[127] „CJPC Timiș | ANPC”. anpc.ro. Accesat în 5 noiembrie 2023.

[gastro2-128] Magda Mihalache (23 februarie 2015). „Ce mai pune bănățeanul pe masă din bunătățile păstrate din moși strămoși? Tu când ai mâncat ultima oară zupă, papricaș, beigli, gomboți ori crempită? O poveste de-ți lasă gura apă. FOTO!”. Opinia Timișoarei.

[gastro3-129] Magda Mihalache (23 februarie 2015). „Ce mai pune bănățeanul pe masă din bunătățile păstrate din moși strămoși? Tu când ai mâncat ultima oară zupă, papricaș, beigli, gomboți ori crempită? O poveste de-ți lasă gura apă. FOTO!”. Opinia Timișoarei.

[130] „Cele mai populare localuri din Timișoara”. ialoc.ro. Accesat în 3 septembrie 2023.

[131] „79 fast-food-uri din Timisoara si Timis”. www.timisoreni.ro. Accesat în 10 octombrie 2024.

[132] „+140 Restaurante Timisoara | Unde sa mananci in Timisoara” (în engleză). bookingham.ro. Accesat în 2 septembrie 2023.

[133] „Cele mai populare localuri din Timișoara”. ialoc.ro. Accesat în 2 septembrie 2023.

[134] „Acasă” (în engleză). My Banat. Accesat în 8 octombrie 2024.

[135] „Facebook”. www.facebook.com. Accesat în 8 octombrie 2024.

[136] Ivascu, Adrian (7 octombrie 2023). „Un nou premiu internațional pentru cea mai vizitată comună din Banat. Mâncarea și tradițiile au făcut-o faimoasă”. Ghidul Banatului. Accesat în 8 octombrie 2024.

[137] „103 restaurante din Timisoara si Timis care ofera livrare la domiciliu”. www.timisoreni.ro. Accesat în 8 octombrie 2024.

[138] „Timișoara își pregătește zona metropolitană”. Ziarul Financiar. 24 iulie 2008.

[139] „Timișoara - Zona Metropolitană”. ADI-PCT. Arhivat din original la 23 octombrie 2023. Accesat în 21 octombrie 2023.

[:22-140] „NOTĂ DE FUNDAMENTARE la Hotărârea Guvernului nr. 998/2008 pentru desemnarea polilor naționali de creștere în care se realizează cu prioritate investiții din programele cu finanțare comunitară și națională” (PDF). Guvernul României. p. 2.

[stareecon-141] Daniela Ghinea, Ramona Miclăuș, Mihaela Sîrbu, Maria Pantic-Telbis (2013). „Starea economică, socială și de mediu a municipiului Timișoara” (PDF). Primăria Timișoara. Arhivat din original (PDF) la 13 aprilie 2018. Accesat în 12 aprilie 2018.

[:02-142] „În ultimii 20 de ani, Timișoara s-a extins cu 1.000 de hectare! Vezi aici în ce direcții și cum anume a crescut orașul!”. Opinia Timișoarei. 25 noiembrie 2011.

[143] „ADI Zurobara”. Accesat în 21 octombrie 2023.

[144] ttp://www.primariatm.ro/m/2-Monitorul_Primariei_Timisoara/10-Consiliul_Local_Timi%C5%9Foara/2363-Vision_2030_-_o_strategie_integrat%C4%83_de_infrastructur%C4%83.html. „Strategia Timisoara Vision 2030”. Arhivat din original la 9 septembrie 2018. Accesat în 9 septembrie 2018.

[145] Arhiva (3 august 2016). „Timișoara și Arad se unesc ca să constituie prima METROPOLĂ din România” (în Romanian). Evenimentul Zilei. Accesat în 5 septembrie 2023.

[146] Adriana, Mîț. „Conurbatia Timisoara-Arad ia nastere”.

[147] „Facebook”. www.facebook.com. Accesat în 7 septembrie 2024.

[148] „"Alianța Vestului", fondată de Timişoara, Arad, Oradea şi Cluj-Napoca”. romania-actualitati.ro. Accesat în 7 septembrie 2024.

[149] „Asociatia Timis-Torontal-Barzava”. timistorontalbarzava.ro. Accesat în 21 octombrie 2023.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]

[15]

[16]

[17]

[18]

[19]

[20]

[21]

[22]

[23]

[24]

[25]

[26]

[27]

[28]

[29]

[30]

[31]

[32]

[33]

[34]

[35]

[36]

[37]

[38]

[39]

[40]

[41]

[42]

[43]

[44]

[45]

[46]

[47]

[48]

[49]

[50]

[51]

[52]

[53]

[54]

[55]

[56]

[57]

[58]

[59]

[60]

[61]

[62]

[63]

[64]

[65]

[66]

[67]

[68]

[69]

[70]

[71]

[72]

[73]

[74]

[75]

[76]

[77]

[78]

[79]

[80]

[81]

[82]

[83]

[84]

[85]

[86]

[87]

[88]

[89]

[90]

[91]

[92]

[93]

[94]

[95]

[96]

[97]

[98]

[99]

[100]